Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Aglomerație la Sinaia, la Cota 1400, unde gondola nu a funcționat luni dimineață

O coadă uriașă s-a format luni dimineață în fața gondolei Carp, cu care schiorii ajung de la cota 1400 la cota 2000. 

Potrivit unui cititor aflat la coadă, oamenii sunt revoltați pentru că au cumpărat schi-pass-uri de la Cota 1000 și au fost lăsați să urce până la cota 1400, numai pentru a vedea că gondola de acolo nu funcționează.

Cei care se ocupă de instalație pe cablu spun Gondola a pornit cu întârziere, după ora 11:40, din cauza depunerilor de gheață de pe piloni și role. 

Primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, a declarat la Digi24 că mii de turiști au venit în această minivacanță în stațiune, pentru că este singurul loc în care se schiază pe Valea Prahovei. Potrivit lui, gheața de pe instalația de cablu a fost înlăturată și aceasta funcționează acum normal. El a mai spus că programul va fi astăzi prelungit cu o oră.

După anunțul primarului. în jurul orei 13:00, era încă o coadă de 200-300 de metri și nu se mai vindeau schi-pass-uri, ci doar cartele cu puncte.



Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aceeasi problema este peste tot in Romania, nu doar la Sinaia. O buna parte din aceasta problema este generata de asfaltofagi. Oameni care aglomereaza fara rost zonele de schi.
    Nici eu nu schiez, insa procedez diferit. Dimineata devreme imi duc familia la partie, apoi plec de acolo la ale mele (de ex. la un spa) si ma intorc seara sa-i recuperez. Nu inteleg de ce sa stau pe-acolo gura casca si sa incurc lucrurile. Cu atat mai mult cu cat nu suport manelele si muzica de toata jena care polueaza fonic zona din jurul partiei, de ajungem sa ne miram ca se enerveaza ursul si iese din hibernare.
    • Like 0
  • Marta check icon
    Nu trebuie să stai în trafic, pentru că exista trenuri din oră în oră.
    Până la urmă este decizia fiecăruia cum își folosește timpul. Eu am fost sâmbătă, pentru că își dorea copilul să se joace cu zăpadă. Era și atunci aglomerat, dar nu în halul asta din poze. Nu m-a deranjat să aștept (vreo oră jumătate) pentru că era soare și copilul se juca frumos în zăpadă. Și la cota 2000 era superb. Ce m-a deranjat era că oamenii se băgau cu nonșalanță în față, apăreau de nicăieri grupuri, grupulețe de oameni pe care i-ai fi crezut decenți, după vorbă, după port, dar de fapt erau niște nesimțiți care se băgau în față.
    Alta chestie care m-a deranjat este că la cota 2000 bubuia muzică. Te mai miri că vin ursii în oraș:)))) pai daca la cota 2000 li se pune muzică, fug și ei care încotro.
    Cum sa te duci in vârful muntelui și acolo sa BUBUIE muzica?
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    Trebuie sa fi masochist sa te duci pe Valea Prahovei cand e zapada putina si numai sus in Valea Dorului. Sa stai ore in trafic si ore la teleschi pentru o coborare, doua….
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult