Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Alegeri parlamentare în Bulgaria. De ele depinde și soarta ucrainenilor

alegeri in Bulgaria

Foto: Georgi Paleykov/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Bulgaria, numită în istorie drept „Prusia Balcanilor”, este o țară cu o producție de arme și muniție mult peste așteptări. De la invazia brutală a Federației Ruse în Ucraina, Bulgaria pur și simplu și-a triplat exportul de arme. Nu, nu exportă către Ucraina direct, ci prin intermediari, cel mai des prin Polonia și România, două state care au creat zilele acestea o comisie tehnică militară mixtă, concepută pentru sincronizarea achizițiilor de arme. E în regulă dacă Bulgaria nu se laudă cu exportul său imens de arme, important este să livreze ceea ce au nevoie ucrainenii acum. Putem enumera aici doar primele patru companii din Bulgaria producătoare de arme: Arsenal, Terem, VMZ Sopot și Kintex. Muniția și armele pe care le produc acestea fac o diferență clară în acest război.

Industria militară bulgară este specializată în primul rând în muniție pentru armele din epoca sovietică, iar acest lucru este suficient pentru Ucraina în momentul de față. Până să modernizeze toate armele la standarde NATO, ucrainenii au găsit o soluție eficientă și mai ieftină pentru a se aproviziona și a rezista invaziei ruse.

În Bulgaria sunt alegeri electorale, iar rezultatul lor și sprijinul pentru Ucraina sunt interconectate din păcate, de aceea ar trebui să ne intereseze soarta acestora. Orice declarație pro sau contra Ucrainei referitoare la război este contabilizată printr-un vot al alegătorului bulgar. Să nu uităm că industria armelor aduce mulți bani în Bulgaria (doar anul trecut 4,3 miliarde de dolari), generând și locuri de muncă, iar această chestiune ar trebui să îi preocupe de asemenea pe politicienii bulgari.

Să găsim o explicație logică pentru care Bulgaria, chiar și pe timpul unui prim-ministru total ostil Rusiei, s-a ferit să anunțe suportul militar pe care îl acordă Ucrainei? Rușii sabotează depozitele de arme, existând indicii că sunt implicați în explozii de la depozitele de arme și muniții, așa cum s-a întâmplat cu depozitul EMCO în iulie 2022 și în trecut, la depozitele de arme ale VMZ sau chiar exploziile de la fabrica de arme din Vrbetic, Cehia. De aceea putem înțelege motivațiile deciziei de a ține aceste lucruri în secret. Și de ce ar trebui să știe Federația Rusă câte miliarde de euro valorează exporturile de arme ale Bulgariei către Ucraina? Desigur că este un secret militar care nici la Sofia, plină de spioni ruși, nu este în totalitate cunoscut.

În Uniunea Europeană există două țări care se feresc în a-și arăta suportul oferit Ucrainei în acest război. Este vorba despre Bulgaria și România, care nu se laudă, să zicem așa, cu ajutorul constant pe care îl oferă ucrainenilor, ci acționează mai mult din umbră, pentru a evita oarecare repercusiuni asupra securității naționale. Să nu uităm că aceste două state se află la periferia Uniunii Europene și a NATO și au ieșire la Marea Neagră. Aceste state preferă să nu se afișeze cu ajutorul acordat Ucrainei în război și din păcate nu procedează ca alte state din estul NATO, precum Polonia, de exemplu, care acționează exemplar prin ajutorarea maximă a Ucrainei. Întreaga societate poloneză și clasa politică poloneză au o atitudine ostilă istorică față de Federația Rusă. Polonia afișează în totalitate suportul pentru Ucraina, pe când Bulgaria preferă să acționeze din umbră, pentru a nu supăra sau antagoniza Federația Rusă. Tot aici trebuie să ne întrebăm ce motiv are România pentru a nu oficializa ajutorul oferit Ucrainei?

Pentru Bulgaria este de la sine înțeles. Toată această ambiguitate se explică prin faptul că Bulgaria are un președinte, Rumen Radev, cu o orientare pro-rusă, care a afirmat că peninsula Crimeea este pământ rusesc și desigur există mai multe partide din parlamentul bulgar care sunt împotriva ajutorării Ucrainei cu arme, precum Partidul Social Bulgar (care l-a susținut pe actualul președinte în campania electorală), Partidul Renașterii (deschis pro-rus) și Partidul “Ascensiunea Bulgară”.

Cu toate că Bulgaria este o republică parlamentară și nu una prezidențială, alegerile sunt alegeri și este important să îți alegi cuvintele în campania electorală. Exista o vorbă: “politicienii nu sunt de încredere, dar mai ales aceștia nu trebuie crezuți în campania electorală”. Exact în aceeași manieră putem cataloga ultimele declarații ale președintelui Bulgariei, Rumen Radev, care ne spune că Bulgaria nu participă la achiziționarea de muniție, în comun, de către state membre UE, pentru Ucraina.

Ultimele sondaje de opinie din Bulgaria au arătat că 70 la sută dintre cetățeni sunt îngrijorați că vor fi atrași în război și, prin urmare, s-au opus unui sprijin prea mare pentru Ucraina. Este un bazin electoral enorm, iar fiecare declarație pe față de susținere a Ucrainei este un vot împotriva Partidului Socialist Bulgar, votat în primul rând de persoane cu o astfel de viziune ori cetățeni bulgari de vârsta a treia.

Bătălia principală în aceste alegeri se dă, ca de fiecare dată, între partidul fostului prim-ministru Kiril Petkov (PP- “Continuăm Schimbarea”) și partidul fostului prim-ministru Boyko Borisov (GERB).

Există șanse foarte mari ca GERB, partidul fostului premier bulgar Boyko Borisov, să ia primul loc în alegerile care au avut loc duminică, 2 aprilie, mai ales că fostul premier care a guvernat țara din 2009, timp de 10 ani, a tot revenit la conducere, în pofida tuturor scandalurilor de corupție.

Este îmbucurător că măcar în februarie s-a format o coaliție, între “Continuăm Schimbarea” și “Bulgaria Democrată”, care va încerca să fie o putere care se luptă cot la cot cu GERB. Totuși ceea ce este evident este că vom avea de-a face din nou cu un guvern de coaliție care se va clătina la orice cutremur de pe scena bulgară. Este cea de–a cincea rundă electorală în decurs de doi ani și din nou nu vom avea un guvern stabil în Bulgaria, ci mai degrabă unul șubred, care abia adună majoritate simplă, nemaivorbind de cea constituțională.

De acest nou guvern depinde nu doar soarta Bulgariei, ci el poate influența în oarecare măsură și evoluția războiului din Ucraina. Cert este că suportul militar al Bulgariei pentru Ucraina va continua, rămâne de văzut în ce proporții și dacă acesta va fi la vedere ori ascuns cu grijă, ca și până acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult