Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Alegeri parlamentare în Polonia: cel mai important scrutin din ultimele trei decenii

Polonia - alegeri

Foto Profimedia

La un moment dat în timpul oricărei campanii electorale, practic oriunde în lumea democratică, alegătorii se pot aștepta să li se spună că țara lor se află la o răscruce de drumuri. Dar rareori vechiul clișeu electoral a fost mai adevărat ca acum, în cazul Poloniei.

- Cea de-a cincea cea mai populată națiune a Uniunii Europene va vota duminică, 15 octombrie, într-un scrutin crucial (prezentat ca cel mai important din ultimele trei decenii) ale cărui rezultate vor reverbera spre vest, în UE, în Ucraina devastată de război, dar și peste Atlantic, unde Casa Albă va urmări foarte atent ce face principalul său partener strategic de pe flancul estic al NATO.

- Scrutinul de duminică ar putea oferi partidului naţionalist de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) un al treilea mandat consecutiv la putere, un eveniment fără precedent în politica poloneză, sau ar putea oferi opoziţiei conduse de fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, şansa de a inversa ceea ce criticii descriu ca fiind opt ani de regres democratic. 

- Firește, există și posibilitatea ca alegerile să se încheie cu un rezultat incert, iar niciunul dintre partide să nu reușească să formeze o coaliţie de guvernare. Ei bine, un rezultat ambiguu ar putea deschide o oportunitate politică pe care extrema dreaptă să o poată valorifica.

Partidul de guvernământ, eurosceptic, în ultima zi înaintea alegerilor din Polonia / Foto Profimedia

-  De altfel, sondajele arată că PiS are un avans mic față de Platforma Civică a lui Tusk, ceea ce sugerează că este puțin probabil ca vreo formațiune politică să câștige o majoritate totală în Sejm, camera inferioară a Parlamentului Poloniei.

-  După cum notează The Guardian, pe fondul războiului din Ucraina şi al unei dispute acerbe cu UE, aceste alegeri prezintă un interes mai mare decât de obicei în străinătate.

-  PiS (un partid de dreapta, populist şi conservator din punct de vedere social), la putere încă din 2015, este acuzat pe scară largă de politizarea sistemului judiciar, de transformarea mass-media publice în portavoce a partidului, de utilizarea activelor statului pentru a-şi extinde controlul asupra puterii şi de încurajarea homofobiei.

-  Partidul susţine că încearcă să facă instanţele poloneze mai eficiente şi economia mai echitabilă, precum şi să apere caracterul catolic al ţării de presiunile liberale occidentale. Criticii spun că o nouă victorie a PiS ar îndepărta şi mai mult Polonia de standardele democratice și i-ar permite să finalizeze represiunea completă a independenței judiciare, a libertății presei, a instituțiilor democratice și a drepturilor femeilor și minorităților.

-  Pe de altă parte, blocul de opoziţie Platforma Civică (PO) a promis să anuleze modificările aduse de PiS sistemului judiciar şi mass-media, pentru a asigura independenţa şi conformitatea constituţională a acestora. O victorie a PO ar deschide, de asemenea, calea pentru ca Polonia să îşi îmbunătăţească relaţiile cu Germania, care au devenit din ce în ce mai tensionate, deoarece guvernul condus de PiS a persistat în a provoca tensiuni cu Berlinul, în principal pentru a atrage baza sa naţionalistă.

-  Aliaţii occidentali urmăresc îndeaproape scrutinul de duminică, deoarece orice paralizie politică după vot ar putea ridica îngrijorări cu privire la continuarea rolului major al Poloniei în sprijinirea vecinului său estic, Ucraina, în războiul cu Rusia.

- Bruxelles-ul şi alte capitale ale UE privesc, de asemenea, cu interes: la fel ca Ungaria, Polonia este angajată într-o dispută prelungită şi din ce în ce mai tensionată cu blocul comunitar pe tema statului de drept, iar o schimbare de guvern ar anunţa relaţii mai armonioase.

- Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi să convingă Bruxelles-ul că situaţia democratică s-a îmbunătăţit suficient de mult (după recentele modificări propuse la sistemul judiciar) pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare şi de coeziune post-Covid.

După o campanie virulentă, temperamentală, plină de atacuri adesea grosolane la adresa opoziţiei în general şi a unui Tusk, majoritatea sondajelor arată că PiS şi aliaţii săi, Polonia Suverană şi Republicanii, au un avans de aproximativ 36%. Cu toate acestea, avansul lor s-a micşorat comparativ cu momentul în care PiS a atins un maxim de 43,6% din voturi în alegerile din 2019.

- Dacă partidul, în cazul în care termină pe primul loc, poate într-adevăr să formeze un guvern funcţional depinde de mai mulţi factori, dar în special de performanţa partidelor mai mici. PiS ar putea primi un impuls semnificativ dacă unul sau mai mulţi dintre rivalii săi mai mici, inclusiv formațiunea A Treia Cale, Confederaţia de extremă dreapta şi Noua Stângă, nu reuşesc să depăşească pragul electoral pentru a obţine locuri în parlament.

- Potrivit Politico Europe, într-o altă alternativă, aşa cum au sugerat unele sondaje, PiS ar putea termina în frunte, dar cu o marjă foarte mică, iar PO şi Noua Stângă sau A Treia Cale ar putea avea rezultate atât de bune, încât opoziţia să obţină prima şansă de a forma o coaliţie majoritară.

- Confederaţia, liberală din punct de vedere economic şi conservatoare din punct de vedere politic, care este deosebit de populară în rândul tinerilor, ar putea fi un eventual factor de decizie. În timpul verii, a fost cotată cu până la 14% în sondaje, deşi acum a scăzut la aproximativ 9%.

- În timp ce analiştii cred că PiS va încerca să-i convingă pe parlamentarii Confederaţiei să îşi schimbe tabăra politică după vot, liderii partidului libertarian au declarat că nu vor intra într-o coaliţie, ceea ce înseamnă că, în cazul unui rezultat bun, niciunul dintre partidele principale nu va putea forma o majoritate.

Și acum câteva lucruri despre cei doi actori politici care se luptă în aceste alegeri: Jarosław Kaczyński și Donald Tusk.

- Kaczyński are 70 de ani și conducătorul de facto al Poloniei. Figură minoră în mișcarea anticomunistă din anii ‘80, Kaczyński a urcat pe scara politică ca deputat în anii 90, înainte de a fonda PiS în 2001 împreună cu fratele său geamăn, Lech, care a fost ales președinte și a murit în 2010, după tragedia aviatică de la Smolensk.

Jarosław Kaczyński/ Foto: Jaap Arriens / Zuma Press / Profimedia

- Kaczyński conduce PiS cu o mână de fier, iar fiecare decizie importantă trece prin biroul său din apropierea centrului Varșoviei. Este, de asemenea, locul de pelerinaj al prim-miniștrilor și chiar al președintelui Andrzej Duda pentru a-și arăta loialitate față de omul care conduce cu adevărat Polonia.

 Agenda de lungă durată a lui Kaczyński este de a remodela dramatic instanţele, mass-media şi alte instituţii ale ţării, creând în acelaşi timp noi elite dependente de favoarea partidului său.

- La rândul său, Tusk, în vârstă de 66 de ani, este un liberal de centru cu o agendă pro-europeană, care a cofondat Platforma Civică în 2001, cu câteva luni înainte ca frații Kaczyński să lanseze PiS. A devenit prim-ministru al Poloniei în 2007, după ce Platforma Civică a detronat un guvern PiS de scurtă durată.

Tusk / Damian BURZYKOWSKI / imago stock&people / Profimedia

- Tusk a dominat politica poloneză înainte de a pleca la Bruxelles pentru a deveni președinte al Consiliului European în 2014. Fără carisma și priceperea sa politică, partidul pe care l-a lăsat în urmă s-a prăbușit, deschizând calea pentru PiS să câștige puterea în 2015. Odată cu scăderea vertiginoasă a Platformei Civice în sondaje, Tusk s-a întors în Polonia în 2021 pentru a încerca să-și readucă partidul la gloria de odinioară.

- La fel ca în cazul lui Kaczyński, Tusk are și un mare electorat ostil care îl detestă, dar prezența lui a revigorat opoziția. Kaczyński îl consideră cea mai mare amenințare la adresa puterii, motiv pentru care guvernul și mass-media controlate de stat au dezlănțuit o campanie de defăimare împotriva lui Tusk. Principala acuzație este că nu este un polonez loial, ci mai degrabă lucrează cu Berlinul, eurocrații fără chip de la Bruxelles și chiar Kremlinul pentru a distruge independența Poloniei.

- Între toate acestea, mai apare un nume important în contextul politic polonez: Rafał Trzaskowski, care este primar al Varșoviei. În vârstă de 51 de ani, acesta a fost mult timp prezentat drept viitorul Platformei Civice. Elocvent, carismatic și un campion al valorilor europene, el a construit o coaliție cu alte capitale din estul UE pentru a contesta tendințele autocratice ale guvernelor lor naționale.

- Popular printre alegătorii mai tineri ai Platformei Civice, Trzaskowski a fost un competitor puternic al Pis la ultimele alegeri prezidențiale din 2020. Trzaskowski ar putea fi un posibil mediator între Platforma Civică și grupurile mai mici de opoziție necesare pentru a forma o majoritate parlamentară.

- Turnura iliberală pe care a luat-o Polonia în timpul guvernării de opt ani a PiS a făcut ca țara, văzută cândva drept democrația post-sovietică exemplară, să-și piardă prietenii din Occident. Însă Polonia a câștigat o bunăvoință neașteptată în Europa prin răspunsul său la invazia rusă pe scară largă a Ucrainei.

- Agresiunea Moscovei pare să justifice zeci de ani de avertismente poloneze despre motivele Rusiei și dependența europeană de energia rusă, care, până în februarie 2022, au fost de obicei percepute în Occident ca nemulțumiri vechi ale unei epoci apuse.

- Alegerile de duminică vor determina dacă Varșovia încearcă să-și modifice relația cu Bruxelles-ul și să urmărească un rol principal în răspunsul la Rusia, sau dacă o dispută de lungă durată între cele două părți se adâncește.

- Concret, Polonia este un jucător important în Europa, pentru că se învecinează cu Ucraina, are o armată terestră majoră, cheltuieli militare substanțiale și este centrul cheie pentru sprijinirea Ucrainei. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în Polonia va fi foarte important pentru toată Europa în următorii ani.

- Experții spun că sprijinul pentru Ucraina a fost sursa superiorității morale a Poloniei în politica externă în ultimul an și jumătate, numai că acum există crăpături foarte grave în această imagine.

- Guvernul polonez a vizat din ce în ce mai mult Ucraina cu o retorică puternică, în special asupra importurilor de cereale ucrainene despre care spune că ar submina fermierii polonezi, dar și cu privire la furnizarea de arme occidentale și încercările Kievului de a adera la NATO și UE. De asemenea, nemulțumirile istorice legate de masacrul din perioada celui de-al Doilea Război Mondial comis de naționaliștii ucraineni au reapărut în acest an, întărind tensiunile care au fost îngropate în lunile care au urmat invaziei Rusiei.

- Motivul acestei schimbări a fost apariția partidului de extremă dreaptă, Confederația, care are o retorică puternică împotriva asistenței economice acordate refugiaților ucraineni din Polonia. Formațiunea a câștigat sprijin în acest an în multe dintre fiefurile electorale ale PiS din mediul rural, iar oficialii guvernamentali au răspuns prin înăsprirea tonului față de Kiev. Astfel, o coaliție între PiS și Confederație ar fi o veste foarte proastă pentru relațiile polono-ucrainene.

- Este greu de imaginat vreun scenariu în care Polonia oprește armele occidentale care îi traversează teritoriul pentru Ucraina. În plus, opoziția de lungă durată a Poloniei față de Rusia va rămâne un pilon definitoriu al viziunii sale asupra lumii. Cu toate acestea, experții spun că relațiile dintre Varșovia și Kiev s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Varșovia își continuă retorica și după campania electorală.

- Îngrijorarea multor voci din Vest este că, dacă PiS rămâne la putere încă patru ani, va acoperi golurile din sistemul autoritar pe care l-au construit în ultimii opt ani, după cum notează CNN. PiS a susținut în mod repetat că reformele sale au fost necesare pentru a moderniza instituțiile Poloniei și pentru a elimina din sistemul judiciar personajele din perioada comunistă. Dar criticii partidului de guvernământ sugerează că actuala putere încearcă să urmeze calea Ungariei, al cărei autoritarism în creștere a atras, în egală măsură, furia Bruxelles-ului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult