Locuitori din orașul Gaza, îndreptându-se spre zonele mai sigure din sud./ Foto - AA/ Abaca Press/ Profimedia
ONU a transmis că armata israeliană ar fi cerut ca aproximativ 1,1 milioane de palestinieni din nordul Fâșiei Gaza să fie mutați în sudul enclavei în următoarele 24 de ore. Pe scurt, IDF a cerut tuturor civililor din orașul Gaza să plece din casele lor spre sud, deoarece „va opera semnificativ în orașul Gaza în zilele următoare”. În anunț s-a mai transmis că rezidenții „se vor putea întoarce în orașul Gaza doar atunci când un alt anunț va le permite”.
Ordinul de evacuare timpurie face parte din „măsurile umanitare” ale Israelului în Fâșia Gaza, spune purtătorul de cuvânt al IDF, Jonathan Conricus, care a ținut să precizeze că scopul lor este de a salva vieți, adăugând: „Civilii nu sunt inamicul nostru”.
Conricus a mai spus că armata israeliană dorește să minimizeze victimele civile pe măsură ce lovește țintele din Fâșia Gaza și că rămâne pe deplin angajată în legile conflictelor armate internaționale. „Înțelegem că va dura timp”, a spus el despre evacuare. „Nu este un proces ușor”.
În tot acest timp, agenția de presă turcă Anadolu raportează deja că sute de mii de oameni au început să se deplaseze către complexul medical Al Shifa din orașul Gaza, în urma ordinului de evacuare.
Civilii din Gaza sunt confuzi și îngroziți, cu temeri că nu vor putea fugi de ceea ce ar echivala cu cea mai mare deplasare din ultimele decenii, într-o enclavă minusculă care are doar 365 de kilometri pătrați în total. Se estimează că peste un milion de oameni trăiesc în partea de nord a Fâșiei Gaza, care include orașul Gaza și periferiile sale.
Complexul medical Al Shifa este cel mai mare din Gaza și a oferit adesea adăpost civililor din oraș în timpul atacurilor sau în momentele de criză. Mii de oameni se adăposteau deja acolo, iar spitalul a suferit pagube din cauza atacurilor aeriene din apropiere.
Gaza se confruntă cu o situație „îngrozitoare”, în care hrana și apa se epuizează rapid
Nebal Farsakh, un purtător de cuvânt al Semilunii Roșii Palestiniene din orașul Gaza, a declarat pentru Associated Press că nu există nicio modalitate de a muta mai mult de un milion de oameni în siguranță atât de repede.
ONU consideră solicitarea IDF una care este imposibilă „fără consecințe umanitare devastatoare”. Prin urmare, ONU a făcut un apel ferm ca orice astfel de ordin să fie anulat. Totodată, ONU a afirmat că Gaza se confruntă cu o situație „îngrozitoare”, în care hrana și apa se epuizează rapid și 50.000 de femei însărcinate nu pot accesa serviciile esențiale.
De altfel, cel mai recent bilanț al victimelor arată că peste 1.500 de oameni au fost uciși în Gaza de când Israelul a lansat atacuri aeriene ca răspuns la atacul Hamas de sâmbătă. O treime dintre victime sunt copii, iar organizația Human Rights Watch spune că Israelul a folosit fosfor alb în atacurile ce au vizat portul orașului Gaza și zona rurală a Libanului, avertizând în același timp că utilizarea de către Israel a fosforului alb în zonele civile aglomerate „prezintă un risc mare de arsuri chinuitoare și suferință pe tot parcursul vieții”.
Separat, ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat că răspunsul Națiunilor Unite a fost „rușinos” și că ar trebui să se concentreze pe condamnarea Hamas și pe sprijinirea dreptului Israelului la autoapărare.
Ce reiese din poziția Hamas? Că scopul lor este să moară cât mai mulți civili nevinovați, pentru a-și justifica acțiunile
Hamas le-a spus vineri palestinienilor care locuiesc în Gaza să nu-și părăsească casele, potrivit unei declarații trimise organizațiilor media internaționale, precizând în același timp că Israelul s-a implicat într-un „război psihologic”.
Ce reiese din poziția Hamas? Că scopul lor este să moară cât mai mulți civili nevinovați, pentru a-și justifica acțiunile. Teroriștii Hamas nu sunt interesați de viețile oamenilor, ci le folosesc doar pentru a-și atinge obiectivele, așa cum fac toate grupările teroriste.
Joi, Israelul a atacat și aeroporturile Alep și Damasc din Siria. Potrivit Reuters, atacurile asupra aeroporturilor au fost destinate să perturbe liniile de aprovizionare iraniene către Siria, unde influența Teheranului a crescut de când a început să-l sprijine pe președintele Bashar al-Assad în războiul civil care a început în 2011. Potrivit BBC, aeroporturile din Damasc și Alep din Siria se ocupă doar de aviația civilă, dar găzduiesc și baze militare, care ar fi puncte de tranzit pentru armele iraniene trimise către gruparea Hezbollah, care atacă din Liban poziții israeliene.
Israelul spune că nu va ridica restricțiile impuse Fâșiei Gaza decât dacă gruparea teroristă Hamas eliberează toți ostaticii. Hamas ar fi răpit cel puțin 150 de persoane și le-a dus în Gaza în timpul atacurilor asupra Israelului, atacuri în care au murit circa 1.300 de oameni.
Potrivit Organizației Reporters fără Frontiere, atacurile israeliene asupra Gaza au ucis până acum 5 jurnaliști, iar The Guardian notează că aproximativ 12 lucrători ai agenției ONU pentru refugiați palestinieni au fost uciși în atacurile aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că a documentat 34 de atacuri asupra unităților de asistență medicală din Gaza de când au început represaliile israeliene. OMS a avertizat că sistemul de sănătate din Fâșia Gaza este „în colaps” și că „timpul se scurge pentru a preveni o catastrofă umanitară”.
Pe de altă parte, preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a tras la răspundere întreaga Fâşie Gaza, joi, pentru atacul comis sâmbăta trecută de gruparea islamistă palestiniană Hamas. Oficialul israelian a justificat bombardamentele intense efectuate de armata israeliană asupra acestei enclave, spunând că „există o întreagă naţiune acolo (referitor la Fâşia Gaza) care este responsabilă” și că „este complet fals că civilii nu erau la curent, nu erau informaţi despre ceea ce urma să se întâmple”.
Numărul morţilor în rândul israelienilor ca urmare al acestui război este fără precedent de la Holocaust
Potrivit preşedintelui Israelului, locuitorii din enclavă ar fi putut „să lupte împotriva regimului malefic care a preluat Gaza printr-o lovitură de stat”, o referire la mişcarea islamistă Hamas, care a preluat puterea de facto în enclava palestiniană în 2007, înfruntându-se cu partidul preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, care guvernează prin intermediul Autorităţii naţionale palestiniene zone limitate din Cisiordania ocupată.
Herzog a dat asigurări că numărul morţilor în rândul israelienilor ca urmare al acestui război este fără precedent de la Holocaust şi s-a enervat atunci când mai mulţi jurnalişti l-au întrebat despre ceea ce ei au numit „pedepse colective” asupra populaţiei din Gaza, cum ar fi bombardamentele generalizate şi decizia Israelului de a bloca complet aprovizionarea Fâşiei Gaza cu apă, energie electrică, alimente şi provizii medicale. „Voi toţi (jurnaliştii) aţi fost acolo (în satele în care au avut loc masacrelele Hamas), aţi văzut ce s-a întâmplat, iar acum începeţi cu retorica despre crimele de război (ale Israelului)? Chiar aşa? Vorbiţi serios?" a întrebat Herzog, ridicând vocea către jurnaliști. „Am fost întrebat despre civilii care nu sunt implicaţi în Hamas şi, cu tot respectul, dacă ai o rachetă în bucătăria ta nenorocită şi vrei s-o lansezi în direcţia mea, am dreptul să mă apăr? Da, asta este situaţia”, a spus el. „Rachetele alea sunt acolo. Rachetele pleacă din bucătăriile lor către copiii mei”, a mai spus președintele Israelului, asigurând că ofensiva militară a Israelului urmăreşte „să se asigure că Hamas nu va mai putea repeta niciodată acest lucru”.
La rândul său, președintele palestinian, Mahmoud Abbas, a discutat joi cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, subliniind „respingerea uciderii civililor sau a abuzurilor asupra lor de ambele părți”. Abbas a cerut eliberarea civililor, prizonierilor și deținuților.
Secretarul american de Stat, Antony Blinken se va afla, vineri, în Qatar, unde va discuta despre Hamas, mișcarea islamistă palestiniană aflată în război împotriva Israelului. Responsabilul american s-a întâlnit deja, joi, cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu pe care l-a asigurat că Statele Unite vor fi mereu alături de Israel. Un ajutor militar a fost menționat. Tot vineri, șefa diplomației germane se va afla în Israel pentru a-și exprima solidaritatea cu Tel Aviv-ul după atacul Hamas. Responsabilul american va merge și în Arabia Saudită, Egipt și în Emiratele Arabe Unite.
De la Tel Aviv, Blinken a declarat că Hamas nu reprezintă „aspirațiile legitime” ale poporului palestinian. De partea sa, premierul Benjamin Netanyahu a transmis că își dorește ca gruparea islamistă Hamas să fie tratată la fel ca și organizația Stat Islamic și a mulțumit Statelor Unite pentru susținerea acordată.
Germania promite o abordare de „toleranță zero” față de antisemitism
În Europa, liderii politici au început să adopte măsuri pentru a reduce orice creștere a tensiunilor generate de războiul dintre Israel-Hamas, Germania promițând o abordare de „toleranță zero” față de antisemitism, iar Franța interzicând protestele pro-palestiniene pe fondul preocupărilor privind ordinea publică. De altfel, Emmanuel Macron a avertizat, într-un discurs televizat despre criza osraelo-palestină, că actele antisemite și apărarea terorismului vor fi tratate „sever” în Franța. În plus, Viktor Orbán a declarat vineri dimineață că Ungaria nu va permite niciun miting care să susțină „organizațiile teroriste”, adăugând că toți cetățenii maghiari ar trebui să se simtă în siguranță, indiferent de credință sau origine.
Războiul se poartă și pe Instagram, acolo unde Regina Rania a Iordaniei a atacat Israelul într-un story în care a scris că „nu poate fi vorba de autoapărare dacă tu ești o putere ocupantă”, referindu-se la atacurile armatei israeliene asupra Fâșiei Gaza ca răspuns la atrocitățile comise de Hamas.
O ofensivă terestră va fi lansată asupra Gaza „atunci când va fi oportună și potrivită pentru scopurile noastre”, a mai declarat joi, purtătorul de cuvânt al IDF.
Hamas a investit în infrastructura de tuneluri, construind o rețea extinsă de pasaje subterane care le permite să ocolească fizic punctele de control israeliene
Să vorbim acum puțin și despre Hamas.
Atacul fără precedent al grupării teroriste palestiniene arată o strategie, planificare și antrenament dincolo de ceea ce anticipaseră mulți experți.
Cea mai mare parte a planificării pe care Hamas a întreprins-o ar fi avut loc într-un moment în care Israelul trecea prin tensiuni politice care au zguduit țara timp de luni de zile.
Cauza divizării a fost o serie de legi promovate de guvernul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu (cel mai de dreapta din toate timpurile) care ar fi slăbit sistemul judiciar până la punctul în care acesta nu ar mai fi putut funcționa așa cum era prevăzut, după cum au repetat opozanții săi în protestele săptămânale.
Această agitație socială ar fi oferit ceea ce se numește „zgomot de fond”, care ar fi distras atenția serviciilor de informații israeliene.
Hamas a studiat modul în care colectează informații serviciile israeliene, a identificat sursele israeliene și a direcționat focusul în altă parte, pentru a-și ascunde pregătirile.
Potrivit rapoartelor de presă, Hamas a investit, de asemenea, foarte mult în infrastructura de tuneluri, construind o rețea extinsă de pasaje subterane care le permite să ocolească fizic punctele de control israeliene și să organizeze atacuri surpriză.
Utilizarea tunelurilor și a instalațiilor subterane a ajutat aproape sigur la ascunderea pregătirii față de serviciile de informații israeliene.
Hamas pare să fi învățat din diverse surse, după cum notează Al Jazeera. A folosit lecțiile învățate din ciocnirile anterioare cu forțele israeliene, a studiat tacticile folosite de luptătorii din Jenin în 2002 și a încorporat propriile inovații.
De asemenea, teroriștii Hamas par să se fi inspirat din infrastructura militară a Hezbollah și din strategiile de război ale rebelilor.
Ciocnirile anterioare cu forțele israeliene, în special în timpul asaltului din 2014 asupra Fâșiei Gaza, i-au învățat pe teroriștii Hamas valoarea războiului urban și cum să profite la maximum de dispozitivele explozive improvizate , de rețelele de tuneluri, de războiul psihologic și de războiul asimetric.
Concret, se pare că Hamas a tras învățăminte specifice și din tacticile folosite de luptătorii din Jenin în timpul bătăliei de la Jenin din 2002, care a devenit un simbol al rezistenței palestiniene.
Pentru cine nu știe, în aprilie 2002, un atac israelian asupra taberei de refugiați din Jenin a ucis cel puțin 52 de palestinieni, inclusiv femei și copii, potrivit organizațiilor internaționale pentru drepturile omului . Au fost uciși și 23 de soldați israelieni, iar alți câțiva au fost răniți.
Una dintre lecțiile esențiale pe care Hamas este posibil să le fi învățat din bătălia de la Jenin a fost eficiența dispozitivelor explozive improvizate în provocarea de victime și în perturbarea operațiunilor militare israeliene. Dispozitivele explozive improvizate sunt puțin costisitoare și ușor de ascuns, ceea ce le face un instrument valoros pentru războiul asimetric.
De atunci, Hamas a încorporat dispozitivele explozive improvizate în arsenalul său, folosindu-le pentru a viza vehiculele, patrulele și instalațiile militare israeliene. În cazul în care Israelul va lansa o ofensivă terestră în Gaza, vom vedea aproape sigur că aceste tactici vor fi folosite din nou.
O altă lecție probabilă de la luptătorii din Jenin a fost importanța mobilității strategice și folosirea elementului surpriză. Adică utilizarea unei rețele de tuneluri pentru a deplasa luptători și provizii pentru a evita forțele israeliene și pentru a lansa atacuri surpriză.
În cele din urmă, Hamas se luptă cu o armată care dispune de armament greu sofisticat și de putere aeriană. În fața acestui armament, Hamas nu are nimic altceva decât dispozitive explozive artizanale, rachete și arme ușoare, care completează un număr mic de arme ușoare mai sofisticate pe care a reușit să le obțină ilegal.
Acesta este motivul pentru care grupul de teroriști se bazează pe tactici, folosind o strategie de atacuri de tip „lovește și fugi”, ambuscade și lunetiști pentru a minimiza propriile victime și pentru a maximiza impactul operațiunilor lor prin reducerea confruntărilor directe.
Ceea ce nu este clar este starea finală pe care Hamas o așteaptă de la acest ultim atac, deoarece nu este probabil să existe un sprijin militar mai larg din partea actorilor politici și militari din regiune. Prin urmare, rămâne de văzut care va fi impactul acestei acțiuni asupra eforturilor diplomatice deja blocate de negociere între Israel și palestinieni și între facțiunile palestiniene.
Cu toate acestea, ceea ce este evident este că suferința va fi suportată de civilii nevinovați din Gaza, care sunt supuși unei operațiuni aeriene israeliene puternice. Și civilii din Israel suferă, de asemenea, în timp ce își plâng morții și îi caută cu disperare pe cei dispăruți după asaltul Hamas.
Așadar, se va transforma surpriza operațională a Hamas într-un eșec strategic? Din nefericire, doar timpul și numărul mai mare al victimelor de ambele părți ne va putea răspunde la întrebare.
Cert este că Israelul a fost avertizat de Egipt cu privire la posibile violențe cu trei zile înainte de raidul sângeros al teroriștilor Hamas, după cum a declarat joi președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților a SUA, Michael McCaul. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris însă aceste informații ca fiind „știri total false”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.