Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Alexandra Maier - Sustainability Manager ING Bank România: „Banii sunt un mijloc prin care să-ți trăiești viața așa cum îți place. Și azi, dar și peste 20-40 de ani”. Scurt ghid de disciplină financiară

Alexandra Maier

Mihaela are 37 de ani și câștigă 5.000 de lei net. De fiecare dată când îi intră salariul în cont, își promite că își va reduce cheltuielile astfel încât să mai rămână cu ceva bani pe care să-i pună deoparte. Și-a făcut acest plan atunci când și-a pierdut pe neașteptate jobul și, până s-a angajat din nou, s-au scurs două luni. Timp în care a trebuit să se împrumute de la prieteni și să accepte ajutorul părinților pentru acoperirea nevoilor de bază. O situație deloc confortabilă pe care și-a propus să nu o mai trăiască.

Și-a propus, dar nu acționat. După aproape un an de la setarea acestui obiectiv, rata de succes a economisirii pe poziție viitoare este zero, dincolo de faptul că, nu de puține ori, rămân prea multe zile până la următorul salariu. Noroc cu cardul de credit!

Acest articol a fost realizat cu sprijinul ING Bank Romania. 

De ce nu reușește Mihaela să economisească?

Mihaela face parte din cei 22% dintre români care amână direcționarea banilor în categoria „Economii” pentru finalul lunii, când de cele mai multe ori nu mai rămâne nimic. În cazul ei, de fiecare dată. Și tocmai aceasta este greșeala.

Explicabilă prin faptul că, toată copilăria și adolescența, și-a auzit părinții împărțindu-și salariile în datorii și bani de mâncare. În această ordine. Mai rar în bani de haine și aproape deloc în bani de vacanță. Cât despre economii, nici nu-și mai amintește dacă a auzit vreodată cuvântul din gura lor. Așadar, Mihaela nu avut contextul familial să-și formeze obiceiul de a economisi, și nici școala anilor ’90 nu s-a preocupat să satisfacă această nevoie. Dar asta nu înseamnă că nu își poate forma acest obicei acum.

„Există reguli destul de simple care m-au ajutat să fiu mai echilibrată când vine vorba de obiceiurile de consum. În primă fază sunt de ținut minte și de repetat cu fiecare ocazie, dar apoi se transformă în obiceiuri fără să-ți dai seama. Prima este: întâi mă plătesc pe mine. Altfel, nu reușesc niciodată să ajung într-un punct sănătos din punct de vedere financiar, în care să îmi creez o plasă de siguranță prin economii. Asta înseamnă că primele „cheltuieli” pe care le fac în fiecare lună sunt în propriile conturi, cele de economii. Aici mă ajută că am setată plata recurentă, așa rezist tentației să îi redirecționez către alte lucruri importante”, spune Alexandra Maier - Sustainability Manager ING Bank România.

Economiile ar trebui să reprezinte în jur de 10% din venituri. Asta înseamnă că Mihaela ar trebui să vireze în contul de economii 500 de lei. Iar acesta să fie primul lucru pe care îl face atunci când îi intră salariu. În prima etapă ar trebui să-și creeze un fond de urgență de 1.000 de lei, apoi unul de rezervă care să-i acopere nevoile pentru o perioadă de 3-6 luni. Și astfel, ar putea evita situația pe care a trăit-o când a rămas fără job.

„Este important să îți creezi primele plase de siguranță înainte să te gândești la investiții. Odată ce ai fundația care îți oferă o siguranță, poți începe să te gândești la creșterea randamentului și de a experimenta diferite forme de economisire. Aici probabil că depinde, în primul rând, de momentul în care te afli. Poate la 25 de ani o formă ideală de asigurare e să contribui la un fond de pensie. Chiar dacă începi cu o contribuție mică, timpul e în favoarea ta și se strâng fonduri considerabile. Când prioritar e să ai grija de familia ta, o asigurare de viață e o opțiune foarte bună. Și din ce în ce mai ușoară pentru că sunt asigurări pe care le poți accesa ușor din aplicațiile de internet banking, așa cum este ING Health Protect în cazul ING Bank”, spune Maier.

De ce, uneori, Mihaela rămâne fără bani cu câteva zile înainte de salariu?

Răspunsul este simplu: cheltuiește mai mult decât câștigă. Mai complicat este să identifice soluția pentru evitarea acestei situații.

Ca fiecare dintre noi, Mihaela are cheltuieli fixe: întreținere, factura de electricitate, telefon, TV și internet. Ce îi rămâne după plata acestora, care este sfântă așa cum a învățat de la părinții săi, cheltuie pe mâncare, haine și alte mici plăceri, în care sunt incluse și ieșirile în oraș.

„Cheltuielile curente, facturi și necesitățile de bază, pe scurt, capitolul „Nevoi” ar trebui să fie cel mult jumătate din salariul tău. Dar pentru a te încadra în cel mult 50% din salariu, trebuie să ai o imagine foarte clară a datoriilor tale. Spun asta cu gândul la experiența din Banometru, unde numeroși participanți ajung copleșiți, convinși că nu mai au cum să își achite datoriile. Deși, nu de puține ori, încep de la un moment dificil și o singură datorie prost gestionată.

Așadar, e important să îți știi clar situația. Apoi să faci niște simulări așa încât să îți dai seama care e varianta care îți permite să duci un trai decent, dar treptat să scapi de ceea ce a devenit o povară. Cum nu suntem toți prieteni cu calculele și analizele, poate ajută un coach financiar independent, parte din programe sociale gratuite, cum e Banometru”, spune Maier.

Prin urmare, Mihaela ar trebui să aloce maxim 2.500 de lei pentru aceste cheltuilele fixe și nevoile de bază și, evental, având o imagine clară a acestora, să încerce să le optimizeze. Asta înseamnă că îi mai rămân 2.000 de lei pentru micile plăceri, pentru că deja a pus 500 de lei în contul de economii.

„Multă vreme am crezut că a ține această evidență e o povară. Și că sănătatea financiară implică de fapt o constrângere. Realitatea e că o astfel de evidență îți dă o putere foarte mare pentru că știi exact care e situația ta, care sunt lucrurile pe care cheltui prea mult fără să îți dai seama sau fără să conteze suficient cât să pună pe pauză planurile de viitor. Și tot o surpriză e că în timp devine tot mai puțin enervant, că îți poți forma un șablon pe care să îl urmezi în fiecare lună. Dacă ai nevoie de inspirație, există foarte multe instrumente prin care îți poți ține bugetul sub control, inclusiv pe Banometru.ro. În funcție de stilul tău, poți folosi fie aplicații pentru mobil, excel-uri sau chiar și un caiet și un pix. Important este să conștientizezi ce se întâmplă cu banii tăi lună de lună, să îți cunoști tiparele și să fii mai prezent în viața ta financiară”, mai spune Maier. 

Cu cât timp din viața ta plătești pentru a-ți cumpăra un anumit lucru?

Când vine vorba de micile plăceri sau acele cheltuieli care nu sunt neapărat necesare, răspunsul la această întrebare se poate constitui în a doua regulă prin care să-ți asiguri echilibrului financiar. Pe lângă plata către propria persoană.

„Prima oară când mi-a adresat cineva întrebarea aceasta am fost surprinsă, pentru că nu îmi trecuse prin gând să pun problema așa. Apoi am început să văd orice pereche de pantofi cu o etichetă de preț în plus. În momentul în care faci o achiziție, mai mare sau mai „de răsfăț”, ajută să știi câte zile și/sau ore muncești că să îți cumperi acel lucru. În medie, ai 168 de ore lucrătoare într-o lună. Asta înseamnă că dacă ai un salariu de 1.000 de euro, fiecare oră costă 30 lei cu aproximație.

Cele două reguli le-am învățat de la colegii mei și din implicarea în programul de asistență Banometru.ro.

Sunt simple, dar foarte potrivite să te îndrume în acest maraton. Căci e maraton, nu sprint. Dacă e să fim sinceri cu noi înșine, mai sunt și luni care devin sprint, cu momente în care rămâne prea multă lună la final de salariu. Important e că aceste obiceiuri îți creează plase de siguranță și pentru lunile mai dezorganizate”.

Câți bani ar trebui să cheltuiască Mihaela pentru obiceiurile scumpe?

Adică atunci când iese în oraș sau își cumpără impulsiv o geantă de care nu are neapărat nevoie, dar care îi place atât de mult că nu se poate abține. Sau o pereche de pantofi pe care o plătește, eventual, cu cardul de credit. Pentru că da, mai are și acest obicei, de a cheltui bani din viitor pentru plăceri de moment.

„Trebuie să cheltuiești suficient cât să te bucuri de lucrurile care contează, cu condiția ca acel „suficient” să nu vină la pachet cu sacrificarea unor planuri de viitor importante, precum educația, sănătatea ta și alor tăi, achiziția unei case sau planurile de pensionare. Pentru că în final despre asta sunt banii, un mijloc prin care să îți trăiești viața așa cum îți place. Doar că vrei să trăiești decent și azi, dar și peste 20-40 de ani”, spune Maier.

Micile detalii fac diferența. La propriu

Pentru a-ți menține echilibrul financiar trebuie să te ții cât mai aproape de planul pe care l-ai configurat odată ce ți-ai stabilit cât economisești, cât cheltui pe nevoi de bază și cât pe mofturi. Iar ca să-ți asiguri o rată cât mai mare de succes, trebuie să ții cont de câteva detalii care ți-ar putea scoate bani din cont fără să-ți dai seama. De exemplu, atunci când faci cumpărături online în altă valută și nu iei în calcul comisionul de schimb, ori retragi bani de la bancomat pentru că ți se pare că dacă ai numerar, controlezi mai bine ce se întâmplă cu banii tăi.

„Dacă faci cumpărături în altă valută fii mereu atent la comunicările băncii (primești notificare cu valoarea cursului, aceea e cheltuială finală). Dacă nu ești fan plăți online, fii atent la comisionul de retragere. Unele bănci au comision 0 doar la propriile bancomate. ING are zero comision la extragere la orice bancomat, indiferent de bancă în România. În cazul meu, în momentul în care cardul a devenit contactless, așa au fost și plățile. Similar cu telefonul, aproape toate plățile pe care le fac în acest moment le fac prin Apple Pay. Pentru mine, atâta vreme cât tehnologia mă ajută și îmi salvează timp, să fie cu totul. Știu că mulți optează pentru numerar pentru că simt că au mai mare control asupra cheltuirii banilor, acest control mie mi-l dă raportul de tranzacții din Home’Bank”, spune Maier.

Doar 3 din 10 români își pun bani deoparte imediat ce încasează salariul, în timp ce 22% așteaptă până la sfârșit de lună să vadă dacă mai rămâne ceva și pentru economii. Și de cele mai multe ori nu mai rămâne nimic, în condițiile în care aproape 2 din 10 români nu se ajung cu salariul de la o lună la alta.

Venituri mici, inflație mare, banii se duceau pe datorii și mâncare. În această ordine.

Nu e deloc bine, mai ales dacă ne uităm unde ne plasăm din acest punct de vedere în statisticile europene. Dar sunt și vești bune: 83% încearcă să economisească.

Și cum 17% dintre români rămân fără bani înainte de salariu, rata de succes a unei economisiri pe poziție viitoare este destul de mică.

Deşi românii sunt vizibil mai preocupaţi de economisire, aproape 33% dintre aceştia afirmă că nu au o rutină de economisire (cea mai ridicată pondere la nivel european). Doar 27% dintre români pun bani deoparte atunci când încasează salariul, aflându-se pe ultimul loc al clasamentului european, iar 22% dintre respondenţi spun că preferă să pună deoparte banii rămaşi la sfârşit de lună. Aşteptând finalul lunii pentru depunerea economiilor, peste 17% dintre români rămân, însă, întotdeauna fără bani înainte de următorul salariu, situându-se şi aici pe prima poziţie.

Românii cu vârste între 25 şi 34 sunt cei mai interesaţi de economisire, iar 36% dintre aceştia au răspuns că îşi transferă lunar o parte din salariu în contul de economii, comportament recomandat pentru economisire. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul se putea explica mult mai simplu:
    Mihaela nu poate economisi deși e în grupa de persoane care câștigă un salariu mediu pur și simplu pentru că la noi coșul zilnic reprezinta 75-80 % din venituri.
    Deși are un salariu net de 5000 de lei dacă locuiește singură în București de pildă și stă cu chirie ( 250-400 de euro/lună, cum ne îndeamnă un cunoscut analist economic să nu fim toți proprietari) la care se adaugă utilitățile acum triplate și hrana zilnică scumpită cu 10-25 % iar ea fiind tânără și poate se mai duce la un film ( la mall) la un salon sau măcar la sfârșit de săptămâna la o piesă de teatru sau un restaurant ( lucruri banale în țările cu apă caldă) e clar că pur și simplu nu mai are de unde pune deoparte pentru economii. De ce nu sfătuiți și pensionarii cu 750-1000 de lei pensie lunară să economisească doar sunt posibilități , nu te mai încălzești iarna , nu mai mănânci și să nu te mai deplasezi că doar nu ai nevoie iar cu banii econmisiți jucați la bursă că e la modă, eventual pe cryptomonede.
    • Like 1
  • Foarte infantil "articolul". Dacă și doamna asta e manager...
    • Like 0
  • Mai cu seamă când apelezi la ajutorul ING, nu ? Cum altfel ! Tocmai de grija românilor veni ING în Rmânia.
    • Like 0
    • @ Marian Raduinea
      Era mai bine Țiriac, BCR sau Raiff? Cred că presupui cam prea multe.
      • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult