Foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia
Am realizat prima analiză din România a „ordonanței trenuleț” care oferă cifre concrete pentru a cuantifica efectele economice ale acesteia asupra bugetului unei familii și asupra companiilor.
Impactul asupra unei familii medii din cauza unei inflații medii estimate la 8% pentru 2025 (vedeți simulare costuri pe categorii pe structura de cheltuieli INS):
- Cheltuieli suplimentare cu 247 lei / lună, iar cei care au credite vor plăti în plus 210 lei, deci un cost adițional cu 457 lei / lună în medie, ceea ce înseamnă 8,7% din veniturile actuale și dublu vs creșterea salariului minim pe economie în sumă absolută.
- Puțini angajați din sectorul privat vor mai avea în 2025 o creștere a salariului cu două cifre, iar cei din sectoarele afectate de eliminarea excepțiilor (IT, construcții, agricultură, industria alimentară) ar putea pierde între 200-400 lei / medie în funcție de sector și salariu.
Impactul asupra companiilor (p.s. o oră mi-a luat să fac aceste calcule. Până acum nu am văzut pe nimeni de la guvern să explice aceste cifre)
sursa foto: Facebook Iancu Guda
- Taxarea microîntreprinderilor cu venituri 250-500.000 euro: 53.997 firme afectate cu 317.852 de angajați vor plăti impozit pe profit de 3,3 miliarde lei, vs 1 miliard de lei în 2024, creșterea de 2,3 miliarde lei fiind 10% din profitul net (atât pierd antreprenorii în medie, doar din această măsură)
- Creșterea salariului minim înseamnă cheltuieli adiționale pentru companii de 7,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă încă 5% din profitul net total.
- Impozit dividend majorat care erodează suplimentar profitul net (circa 2 miliarde de lei cheltuieli în plus la 48% rata medie distribuire dividende)
- Taxa pe stâlp de 1% înseamnă 13,4 miliarde de lei, încă 7% din profitul net al companiilor.
Total pierdere din profit doar din aceste măsuri: 14%. Dacă ești și microîntreprindere, circa 24%. Atât pierde un antreprenor în medie, un sfert din profit.
Cum să te aștepți că nu o să crească prețurile?! Din solidaritate pentru clasa politică și pentru Romania? Politicienii sunt primii care ar trebui să dea exemplu de solidaritate și interes national, cu doua abordări esențiale care lipsesc din păcate:
- Reducerea cheltuielilor în sectorul public: deficitul fiscal la 10 luni în 2024 este de 109 miliarde de lei și va depăși lejer 135 miliarde lei pentru întreg anul, ceea ce înseamnă 31% din profitul cumulat al tuturor companiilor (186 miliarde lei ) + salariile din sectorul privat (250 miliarde). Nu poți corecta un asemenea deficit aruncând povara de ajustări doar asupra sectorului privat! Șocul este prea mare, 31% din puterea de cumpărare (salarii + profit). Înghețarea salariilor și pensiilor nu este suficienta, Nu este o restructurare, nu este o reducere a risipei. Trebuie măsuri ferme pe reducerea aparatului public (simpla înghețare a angajărilor, deci cei care se pensionează nu mai sunt înlocuiți, înseamnă o reducere cu 3%, deci 5 miliarde lei în minus la cheltuieli cu salarii în sectorul public). Pensiile speciale înseamnă încă 18 miliarde lei. Doar din aceste măsuri se generează reduceri de cheltuieli mai mari decât impactul creșterii tuturor taxelor asupra sectorului privat anunțate în „ordonanța trenuleț".
- Comunicarea – clasa politica tratează mediul privat ca pe o vacă de muls care trebuie folosită în funcție de interes și nevoie. Nu există o comunicare deschisă și o cooperare
Nu este normal să anunți asemenea măsuri peste noapte, cu aplicabilitate peste 3 zile, fără explicații privind studiul de impact și necesitatea / sau alternative mai bune … și apoi să te aștepți la susținere și cooperare din partea antreprenorilor. După 20 de ani de experiență în sectorul privat la cel mai înalt nivel (CEO, Director Risc, membru board), comunicarea de restructurare în situații de criză are câteva principii: (1) măsurile clare, simple și explicate transparent + (2) prezentarea unui plan pe termen mediu și ce alte măsuri urmează ca să explici solidaritatea (toată lumea contribuie și suportă) + (3) dialog constant cu stakeholderii implicați (în acest caz sectorul privat).
Suferim împreună, nu doar în sectorul privat. Comunicarea constantă și clară este cheia pentru a construi încredere și susținere reciprocă.
Chiar dacă unele măsuri sunt necesare și corecte – cum ar fi impozitul pe dividende de 10%, încă scăzut față de media europeană, taxarea microîntreprinderilor, care era foarte scăzută, sau creșterea salariului minim pe economie pentru protecția segmentului vulnerabil social – comunicarea contează adesea mai mult decât cifrele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Acum să le luăm pe rând:
1 Patronii nu vor pierde prea mult pentru că vor arunca costurile crescute în prețuri si vor reduce salariile sau personalul tocmai bazându-se pe reacția pieței muncii după tăierile din sectorul public.
2.Microintreprinderile cu sistemul favorabil de taxare au fost favorizate la inceput tocmai ca să fie sprijinite pentru o dezvoltare ulterioară dar mulți exploateaza sistemul in favoarea lor și cand ajunge la pragul de schimbare a sistemului fiscal inființeaza alta microintreprindere și o inchide pe cea veche de aia se inchid multe start-upuri nu din cauza mediului economic.
3. Odată cu tăierile din sectorul bugetar o parte din forța de muncă va migra către sectorul privat punând presiune pe stoparea creșterilor salariale deci nu vor fi creșteri semnificative in privat in timp ce prețurile vor zburda liber.
4. Impozitul pe dividende de 10 % chiar se justifică avand în vedere multitudinea de Mercedesuri , BMV-uri din curtea firmelor private si a postărilor patronilor din locuri exotice care nu-i așa sufera crunt din cauza situației economice. Cu ce sunt de acord e clar că sistemul pensiilor speciale trebuie desființat. Nu poți cere poporului sau pensionarilor de rând să strângă cureaua în timp ce unii se lăfăie cu 5000-10.000 de €/ lună la pensie la 45 de ani. Un scuipat în fața poporului a fost și păstrarea diurnelor de 2 % din salariu brut pentru magistrați care au 25.000 de lei lunar salariu și guvernanții se mira de ce mulți îl votează pe Georgescu. Vorba lui ăl bătrân "stați liniștiți la locurile voastre" austeritatea e pentru prostime nu pentru șmecheri, mai ales că primarii din teritoriu la fel ca specialii și-au mărit lefurile în ultimele zile ale anului trecut ca să rămână cu ele inghețate așa mărite.
Iar rezultatele sunt zero barat! De fiecare dată când se pune problema bugetarilor se vine ipocrit cu exemplul polițiștilor și pompierilor, uitând convenabil de sutele de mii de funcționari inutili!