Grigorescu „only cash”

„Cu prilejul Zilei Naționale a pictorului Nicolae Grigorescu, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” anunță deschiderea expoziției „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția este deschisă publicului începând cu ziua de luni 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului și până în ziua de duminică 17 septembrie 2023”, este anunțul postat pe website-ul MNAR. 

Expoziția cuprinde peste 120 de lucrări de pictură din colecția MNAR, multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ, precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România- precizează reprezentanții instituției pe același website.

Sâmbătă, 10 iunie 2023, am ajuns la această expoziție pe care mi-am dorit să o vizitez pentru că e o ocazie rară de a vedea în același loc picturile lui Grigorescu. Evenimentul pare să aibă succes, la interior, expoziția este organizată impecabil - aproape de prânz, în aripa MNAR erau zeci de persoane interesate de opera pictorului român, de la profesori, elevi și studenți, până la turiști români și străini. Taxa de intrare este de 20 de lei (aproximativ 5 euro), iar copiii au acces gratuit. 

Expoziția a fost realizată de un colectiv al MNAR compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Restaurare pictură: Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Raluca Bivol, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu. Restaurare rame: Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea, Cătălina Negoiță. Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare, se precizează pe website-ul MNAR.

Toate aceste eforturi și rezultatul în sine sunt puse în umbră în unele momente de delăsarea și incompetență a guvernanților, care moștenesc și dau mai departe, decenii la rând, probleme simple, nerezolvate.

„Only cash?”- întreabă un domn între două vârste, conducătorul informal al unui grup de 5 turiști străini, plecând descumpănit de la casieria unde se vând biletele pentru expoziție, în aripa Galeriei de Artă Europeană. Lângă ei, 2 tineri fac și ei stânga-mprejur, întrebându-se unde găsesc primul bancomat și cum este posibil ca în autobuz să achite călătoria direct cu cardul, iar în muzeu să li se spună că taxa poate fi încasată numai sub formă de numerar. 

Am surprins aceste două reacții în câteva zeci de secunde, cât a durat să cumpăr biletele. Mă bucuram că fac parte dintre norocoși, se întâmplă foarte rar să am cash în buzunare- sâmbătă chiar aveam 45 de lei la mine.

E greu de estimat câți vizitatori se duc să scoată bani, pentru a reveni ulterior să vadă picturile.

De ce refuză instituțiile statului să evolueze de la „only cash”, la plată cu cardul - e greu de explicat. Și mai greu de înțeles este de ce zeci de miniștri la rând lasă această problemă nerezolvată, în anii în care pentru a încasa cu cardul nu mai e nici măcar nevoie de POS-ul clasic, legat fizic cu fire, ci numai de un smartphone și o aplicație bancară la care poți achita touchless cu cardul sau cu Google Pay ori Apple Pay. V-ați întâlnit probabil cu această opțiune atunci când un curier v-a adus mâncarea sau cumpărăturile de la supermarket.

În muzeele din Europa, plata prin mijloace electronice este posibilă aproape peste tot, unele au implementat soluții care îți facilitează accesul la actul de cultură: poți să cumperi biletele din aplicații mobile sau de pe website-ul instituției, ai la dispoziție linie de self check-in pe unde poți intra scanând un cod QR de pe telefonul mobil sau de pe biletul imprimat acasă.

Unele muzee au implementat chiar sisteme asemănătoare turnichetelor de la metrou- plătești touchless cu cardul sau telefonul mobil și poți intra. Nu este nicio diferență între ușurința cu care intri într-un magazin de haine sau într-un muzeu.

Logica e simplă - dacă vrei să ai clienți, trebuie să facilitezi accesul la produsele și serviciile tale tuturor potențialilor cumpărători, prin toate canalele posibile tehnologic, astfel încât să acoperi toate profilurile consumatorilor - de la cei care încă preferă să plătească în numerar, până la cei care nu vor decât să îndrepte telefonul spre un alt device și să nu atingă nimic.

La noi, muzeele sunt precum bordeiul din pădurea lui Nicolae Grigorescu.

Digitalizarea plăților se poate face foarte simplu, în câteva săptămâni la nivel național, printr-o ordonanță de urgență- toate instituțiile publice din România care au venituri din produse și servicii oferite cetățenilor sau care fac încasări în numele statului- să fie obligate să aibă cont și un POS sau mai multe POS-uri asociate și să faciliteze toate opțiunile de plată prin internet. O măsură adaptată vremurilor în care trăim și care ar putea aduce creșteri importante de încasări de la un an la altul.

Ca să luăm un exemplul de la MNAR, dacă instituția pierde 20% dintre clienți pentru că accepta plăți „only cash”, sumele sunt imense. Expoziția lui Grigorescu durează 3 luni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp