Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am început să ne plângem că ne fură slujbele, dar ce ne-am face fără ei?

Inginer în fabrică

Foto: Profimedia Images

Mă aștept să regretăm destul de repede regresul rapid pe care îl facem spre naționalism politic și economic, de-globalizare și balcanizarea comerțului pentru că are niște consecințe pe care politicienii nu ni le spun fiindcă că de cele mai multe ori nici ei nu le înțeleg. Asta nu înseamnă că această involuție poate fi oprită, ea are niște resorturi sistemice doar că ar fi înțelept să frânăm și să moderăm aceste imbolduri.

Prima consecință și cea despre care vreau să vorbesc acum este creșterea prețurilor. Nearshoring si friendshoring sună mișto, dar să producem bunuri în Occident înseamnă că le vom produce mai scump. Semnificativ mai scump. Înțeleg nevoia de securitate a lanțurilor și a fost greșit ca eficiența economică să fie unicul considerent, dar să nu fim orbi la consecințe. Această relocalizare nu va produce niciun boom al locurilor de muncă bine plătite fiindcă automatizarea a schimbat deja radical sistemele de producție.

Barierele în calea comerțului și a investițiilor vin și ele cu costuri suplimentare. Scăderea accentuată a prețurilor din perioada 1989-2008 a fost determinată în principal de această mutarea a producției în Asia unde costurile cu forța de muncă au fost foarte reduse. Cu cât alte considerente decât cele economice dictează unde merg investițiile cu atât costurile vor fi inevitabil mai mari.

Naționalismul se traduce și în respingerea imigranților, deși economiile vestice au nevoie de ei ca de aer. Îi acuzăm că ne fură slujbele și pun presiune pe sistemele sociale, deși toate studiile de până acum arată că fiind majoritatea tineri ei contribuie la finanțarea sistemelor sociale tot mai necesare unei populații îmbătrânite ca să nu mai spun că preiau slujbe pe care populația locală nu le mai vrea. România a intrat și ea recent în această barcă. E admirabil că vrem să aducem diaspora înapoi, dar nu vom reuși curând. Forța de muncă „disponibilă” local pe care nu o angajează nimeni e un mit statistic pe care-l perpetuăm pentru că dacă am accepta că mai suntem doar vreo 16-17 milioane pe aceste meleaguri administrația și partidele ar trebui să treacă printr-o transformare profundă de care nu sunt pregătite.

Relocarea lanțurilor de producție, încetinirea comerțului și restricționarea imigrației vor pune presiune pe prețuri. Și dacă ar fi singurele. Avem de finanțat tranziția la o economie mai puțin poluantă (chestie inevitabilă) și de investit în armate pentru o lume tot mai tulbure. Sunt sceptic că le putem face pe toate deodată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • si daca vin 20 de milioane de imigranti asiatici, se va mai numi Romania?
    • Like 0
  • Cristian check icon
    Nu, nu este un mit statistic. Hai sa vedem ce spun toate statistitice despre procentele noilor angajati de peste 45 de ani. Statistici reale, nu facute din pix!
    • Like 0
  • Nu prea este așa. Nu se poate generaliza, depinde despre ce țară vorbim. Rata șomajului, structura emigrației, precum si factori regionali, influențează enorm. Cine angajează un, sa zicem, un african musulman analfabet? Sunt multe de luat in seamă. Consider articolul ca slab.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Locurile de munca nu sunt pierdute pentru ca raman in tara. S-ar pierde daca afacerea s-ar muta in afara tarii. Problema este alta si anume ca patronii de la noi nu cresc salariile desi ar fi sustenabil finainciar pentru afacerea lor. Pe de alta parte angajeaza straini pentru a mentine nivelul de salarizare scazut. Apoi se plang de migratia fortei de munca spre tarile din vest, aceasta fiind cea mai importanta consecinta.
    • Like 4
    • @ Mihai
      Nivelul de salarizare al strainilor este unul diferit fata de cel al romanilor ,Este un protocol stabilit prin lege , tinand cont si de performantele angajatului ,
      • Like 1


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult