Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Am început să ne plângem că ne fură slujbele, dar ce ne-am face fără ei?

Inginer în fabrică

Foto: Profimedia Images

Mă aștept să regretăm destul de repede regresul rapid pe care îl facem spre naționalism politic și economic, de-globalizare și balcanizarea comerțului pentru că are niște consecințe pe care politicienii nu ni le spun fiindcă că de cele mai multe ori nici ei nu le înțeleg. Asta nu înseamnă că această involuție poate fi oprită, ea are niște resorturi sistemice doar că ar fi înțelept să frânăm și să moderăm aceste imbolduri.

Prima consecință și cea despre care vreau să vorbesc acum este creșterea prețurilor. Nearshoring si friendshoring sună mișto, dar să producem bunuri în Occident înseamnă că le vom produce mai scump. Semnificativ mai scump. Înțeleg nevoia de securitate a lanțurilor și a fost greșit ca eficiența economică să fie unicul considerent, dar să nu fim orbi la consecințe. Această relocalizare nu va produce niciun boom al locurilor de muncă bine plătite fiindcă automatizarea a schimbat deja radical sistemele de producție.

Barierele în calea comerțului și a investițiilor vin și ele cu costuri suplimentare. Scăderea accentuată a prețurilor din perioada 1989-2008 a fost determinată în principal de această mutarea a producției în Asia unde costurile cu forța de muncă au fost foarte reduse. Cu cât alte considerente decât cele economice dictează unde merg investițiile cu atât costurile vor fi inevitabil mai mari.

Naționalismul se traduce și în respingerea imigranților, deși economiile vestice au nevoie de ei ca de aer. Îi acuzăm că ne fură slujbele și pun presiune pe sistemele sociale, deși toate studiile de până acum arată că fiind majoritatea tineri ei contribuie la finanțarea sistemelor sociale tot mai necesare unei populații îmbătrânite ca să nu mai spun că preiau slujbe pe care populația locală nu le mai vrea. România a intrat și ea recent în această barcă. E admirabil că vrem să aducem diaspora înapoi, dar nu vom reuși curând. Forța de muncă „disponibilă” local pe care nu o angajează nimeni e un mit statistic pe care-l perpetuăm pentru că dacă am accepta că mai suntem doar vreo 16-17 milioane pe aceste meleaguri administrația și partidele ar trebui să treacă printr-o transformare profundă de care nu sunt pregătite.

Relocarea lanțurilor de producție, încetinirea comerțului și restricționarea imigrației vor pune presiune pe prețuri. Și dacă ar fi singurele. Avem de finanțat tranziția la o economie mai puțin poluantă (chestie inevitabilă) și de investit în armate pentru o lume tot mai tulbure. Sunt sceptic că le putem face pe toate deodată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • si daca vin 20 de milioane de imigranti asiatici, se va mai numi Romania?
    • Like 0
  • Cristian check icon
    Nu, nu este un mit statistic. Hai sa vedem ce spun toate statistitice despre procentele noilor angajati de peste 45 de ani. Statistici reale, nu facute din pix!
    • Like 0
  • Nu prea este așa. Nu se poate generaliza, depinde despre ce țară vorbim. Rata șomajului, structura emigrației, precum si factori regionali, influențează enorm. Cine angajează un, sa zicem, un african musulman analfabet? Sunt multe de luat in seamă. Consider articolul ca slab.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Locurile de munca nu sunt pierdute pentru ca raman in tara. S-ar pierde daca afacerea s-ar muta in afara tarii. Problema este alta si anume ca patronii de la noi nu cresc salariile desi ar fi sustenabil finainciar pentru afacerea lor. Pe de alta parte angajeaza straini pentru a mentine nivelul de salarizare scazut. Apoi se plang de migratia fortei de munca spre tarile din vest, aceasta fiind cea mai importanta consecinta.
    • Like 4
    • @ Mihai
      Nivelul de salarizare al strainilor este unul diferit fata de cel al romanilor ,Este un protocol stabilit prin lege , tinand cont si de performantele angajatului ,
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult