Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Am început să ne plângem că ne fură slujbele, dar ce ne-am face fără ei?

Inginer în fabrică

Foto: Profimedia Images

Mă aștept să regretăm destul de repede regresul rapid pe care îl facem spre naționalism politic și economic, de-globalizare și balcanizarea comerțului pentru că are niște consecințe pe care politicienii nu ni le spun fiindcă că de cele mai multe ori nici ei nu le înțeleg. Asta nu înseamnă că această involuție poate fi oprită, ea are niște resorturi sistemice doar că ar fi înțelept să frânăm și să moderăm aceste imbolduri.

Prima consecință și cea despre care vreau să vorbesc acum este creșterea prețurilor. Nearshoring si friendshoring sună mișto, dar să producem bunuri în Occident înseamnă că le vom produce mai scump. Semnificativ mai scump. Înțeleg nevoia de securitate a lanțurilor și a fost greșit ca eficiența economică să fie unicul considerent, dar să nu fim orbi la consecințe. Această relocalizare nu va produce niciun boom al locurilor de muncă bine plătite fiindcă automatizarea a schimbat deja radical sistemele de producție.

Barierele în calea comerțului și a investițiilor vin și ele cu costuri suplimentare. Scăderea accentuată a prețurilor din perioada 1989-2008 a fost determinată în principal de această mutarea a producției în Asia unde costurile cu forța de muncă au fost foarte reduse. Cu cât alte considerente decât cele economice dictează unde merg investițiile cu atât costurile vor fi inevitabil mai mari.

Naționalismul se traduce și în respingerea imigranților, deși economiile vestice au nevoie de ei ca de aer. Îi acuzăm că ne fură slujbele și pun presiune pe sistemele sociale, deși toate studiile de până acum arată că fiind majoritatea tineri ei contribuie la finanțarea sistemelor sociale tot mai necesare unei populații îmbătrânite ca să nu mai spun că preiau slujbe pe care populația locală nu le mai vrea. România a intrat și ea recent în această barcă. E admirabil că vrem să aducem diaspora înapoi, dar nu vom reuși curând. Forța de muncă „disponibilă” local pe care nu o angajează nimeni e un mit statistic pe care-l perpetuăm pentru că dacă am accepta că mai suntem doar vreo 16-17 milioane pe aceste meleaguri administrația și partidele ar trebui să treacă printr-o transformare profundă de care nu sunt pregătite.

Relocarea lanțurilor de producție, încetinirea comerțului și restricționarea imigrației vor pune presiune pe prețuri. Și dacă ar fi singurele. Avem de finanțat tranziția la o economie mai puțin poluantă (chestie inevitabilă) și de investit în armate pentru o lume tot mai tulbure. Sunt sceptic că le putem face pe toate deodată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • si daca vin 20 de milioane de imigranti asiatici, se va mai numi Romania?
    • Like 0
  • Cristian check icon
    Nu, nu este un mit statistic. Hai sa vedem ce spun toate statistitice despre procentele noilor angajati de peste 45 de ani. Statistici reale, nu facute din pix!
    • Like 0
  • Nu prea este așa. Nu se poate generaliza, depinde despre ce țară vorbim. Rata șomajului, structura emigrației, precum si factori regionali, influențează enorm. Cine angajează un, sa zicem, un african musulman analfabet? Sunt multe de luat in seamă. Consider articolul ca slab.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Locurile de munca nu sunt pierdute pentru ca raman in tara. S-ar pierde daca afacerea s-ar muta in afara tarii. Problema este alta si anume ca patronii de la noi nu cresc salariile desi ar fi sustenabil finainciar pentru afacerea lor. Pe de alta parte angajeaza straini pentru a mentine nivelul de salarizare scazut. Apoi se plang de migratia fortei de munca spre tarile din vest, aceasta fiind cea mai importanta consecinta.
    • Like 4
    • @ Mihai
      Nivelul de salarizare al strainilor este unul diferit fata de cel al romanilor ,Este un protocol stabilit prin lege , tinand cont si de performantele angajatului ,
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult