Foto: Monica Roșu
Îmi amintesc în fiecare dimineaţă de povaţa oferită de Daniel Goleman în cartea sa intitulată: „Inteligenţa emoţională”. Ne învaţă că în viaţă, calmul ne poate îmbunătăţi starea de sănătate, dar şi comportamentul zilnic. Pentru a ne păstra acest calm, ne sugerează să oferim circumstanţe atenuante, să respirăm adânc etc. Citesc, învăţ şi uneori reuşesc să aplic. Astăzi însă, nu mi-a ieşit.
Am fost la ANAF. Goleman nu ştia de ANAF când a scris cartea. Trebuia să depun câteva declaraţii și voiam să mai aflu răspunsul la două dintre întrebările mele. Pentru întrebari online, aştepţi un răspuns până la 30 de zile, aşa că mi-am luat inima în dinţi și m-am prezentat la ANAF (Sector 1, sediul din Băneasa). Am intrat pe o uşa rotativă, aceasta fiind singura variantă disponibilă. Mă întrebam cum ar arăta un puhoi de lume care, în cazul unei urgenţe, stă la rând să iasă pe o uşa mică rotativă. Mai e o uşă de acces, dar e inaccesibilă. Adică e încuiată. Nu m-am întrebat prea mult ce e de făcut în caz de urgență, pentru că m-am luat cu mâinile de cap privind cozile.
Dacă nu ai mai fost pe la ANAF, e bine să intri cu ghid, un ghid cu care vii de acasă. Nu au birou pentru informaţii şi e posibil să nu nimereşti din prima serviciul potrivit la aparatul care eliberează bilete de ordine, astfel încât vei fi nevoit să te aşezi din nou la o altă coadă.
Îţi mai dau un set de sfaturi, nu încerca să îţi faci un alt program în ziua în care mergi la ANAF şi dacă faci un tratament, nu uita să iei cu tine medicaţia prescrisă de medic. Acolo ştii doar când intri, nu şi când ieşi. Ca idee, pentru a depune un formular, am stat la coadă o oră şi jumătate.
La ANAF, respecţi aceleaşi reguli ca la Piticot. Dai cu zarul şi, dacă ai căzut în prăpastie (respectiv ai tras un bon greşit), o iei de la capăt. Angajaţii ANAF, cei care lucrează „în linia întâi”, sunt adevăraţi eroi şi vorbesc cât se poate de serios. Contribuabilii, ameţiţi şi agitaţi de dezorganizarea prin care trebuie să-şi croiască drum, ajung la aceştia, gata enervaţi. Cel puţin un contribuabil din patru începe un război cu angajatul ANAF. Se pierde timp şi se întind nervi.
***
M-am îndreptat spre automatul care eliberează bilete de ordine. Eu le spun bilete de (dez)ordine şi am sa vă spun și de ce. Cauți pe automat serviciul X. După ce îţi iei biletul, te uiţi ca omul normal la numărul afişat la ghişeu, pe plăcuţa electronică, să vezi când îţi vine rândul. Încă nu ai idee ce fraier eşti. Aştepţi, aştepţi şi observi că a apărut un alt tip de număr la ghişeu. Te agiţi puţin şi afli ca la ghişeul respectiv se prestează mai multe tipuri de servicii şi, prin urmare, nu ai cum să estimezi când va veni rândul tău. Spre exemplu, eu aveam numărul F100. La ghişeu era afişat F070. Aş fi putut crede că am 29 de persoane în faţă. Total fals, pentru că printre aceste numere erau chemate la ghişeu şi persoane ce aveau alt scop decât al meu şi care aveau numere ce începeau cu G şi cu H. Era foarte elegant dacă ai fi putut estima timpul de aşteptare, pentru că puteai să faci piaţa, să te duci la medic, să te plimbi prin parc sau să rezolvi alte probleme. Aşa cum este însă (dez)organizat ANAF-ul, nu poţi. Din acest motiv sala este îmbâcsită de contribuabili. Nu este aer suficient, viruşii plutesc în aer, totul merge foarte încet, contribuabilii pocnesc şi angajaţii ANAF explodează. Când te lasă nervii la ANAF, ţi se umflă ochii, ți se înroşeşte faţa, înghiţi greu, exact ca la o reacţie alergică. Mereu mă rog să nu se lase cu şoc ANAFilactic. Persoanele supuse riscului sunt toţi cei aflaţi în incinta ANAF.
***
Uitasem să vă spun că aveţi tot sprijinul agentului de pază. Ai o întrebare? Întreabă-l pe el. Pe cine altcineva să întrebi? Pentru că simte importanţa ce i se acordă, acesta a dobandit o ţinuta dreaptă, ca cea a unui oştean din garda naţională. Deşi micuţ, te priveşte de undeva de sus. Dacă te enervezi şi comentezi în rând, el apare de unde nu te aştepţi, ca agentul 0,05 şi încearcă să te convingă că nu ai dreptate şi că eventual, eşti cam prost. Nu are cum să înţeleagă situaţia contribuabilului care îşi descarcă nervii, dar pentru el este clar că acesta, contribuabilul, este de vină, fie pentru că nu a înţeles, fie pentru ca nu s-a documentat etc. Doar pentru asta există un agent de pază, nu? Îţi explică că eşti prost, cu demnitatea pe care i-o oferă postul.
Ai senzaţia că toţi aceşti oameni (mă refer la angajaţii ANAF) nu au un şef, o organizare, o gândire organizaţională şi fiecare angajat încearcă să facă faţă situaţiilor, aşa cum apar ele. Se pare că nu îndrăznesc să îşi spună oful şefului, de teamă că îşi pot pierde postul. Eu pot.
Doamnă director, domnule ministru, pe unde sunteţi? Ocupați pe la partid? Vă anunţ că angajaţii ANAF nu o duc bine şi nu o duc bine nici contribuabilii. Totul este parcă scăpat de sub control.
Doamnă director, domnule ministru, ştiaţi că există oameni care nu ştiu să citească sau să scrie, dar vin să îşi plătească taxele? Am întalnit o doamnă în această situaţie. Am admirat-o şi mi s-a rupt sufletul de milă. Credeţi că are bani de contabil care să îi completeze formularele, credeţi ca angajații ANAF care sunt extrem de presaţi, știu să ofere consultanță și alfabetizare? De asemenea sunt persoane în vârstă cărora le este dificil să stea cu orele în picioare, le este greu să înţeleagă ce au de făcut şi nu au nici acces la internet. Ce puteţi face ca toţi contribuabilii să se simtă respectaţi? Ce puteţi face ca angajaţii ANAF să se simtă respectaţi? Poate că pentru început, un birou de informaţii ar fi de apreciat. Apoi un angajat ANAF care sa deţină o privire umană şi căruia să-i atârne o urmă de zâmbet în colţul gurii ar fi de admirat. De fapt ce spun eu, unul, mai mulţi angajaţi. Aveţi nevoie de personal. Angajaţii de acum nu mai pot, sunt storși, sunt extenuaţi. E nevoie de o altă modalitate de lucru, una eficientă. Decizia vă aparţine. Abia după ce veţi găsi soluţia, veţi primi şi dumneavoastră respectul celor din jur.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Problema se poate rezolva doar prin utilizarea unui sistem de curierat. Trimiti scrisoarea cu expunerea problemei, primesti raspunsul in maxim 15 zile si platesti la orice banca sau posta.
Nu ar strica si un corp de contabili specializati, care sa te lamureasca, eventual sa-ti faca toate hirtoagele -daca e nevoie- contra cost. Si sa nu te mai trimita pe la birouri. Te duci la el, platesti cu chitanta, platesti serviciul lui si iti vezi de treaba. E treaba lui, dupa aia.
In cazul in care intrebi on line ce trebuie sa faci, esti pus in stupida situatie de a primi un sfat cu finalul "Prezentul mesaj nu poate fi utilizat in caz de ....". Sau cei de la ghiseu sa spuna ca nu au auzit niciodata de asa rezolvari.
Stati sa vedeti la Casa nationala de asigurari de sanatate, cum este. Ca aia nu dau nr. de inregistrare etc.
Si parca este un facut. Daca e un birou prin oras fara cozi, este inchis. Trebuie sa vii la centru, sa stai ore in sir la coada. Coada e obligatorie la astia. Nu se simt bine fara ea.....
E inutil sa explic.. Palma/Barba/Cot.
Ei, cu totul altfel stă treaba cînd mușuroiul îți ia cu asalt casa, dar pt asta trebuie ca mușuroiul să capete un scop unitar.