Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Am riscat să postez că țin cu Franța, iar comentariile conaționalilor mei m-au descumpănit

Cupa Mondială 2022 Franța

Foto: AFP / Profimedia

Nu comentez finala campionatului mondial de fotbal. Au fost mult mai interesante reacțiile microbiștilor pe internet. În fața valului de simpatie pentru Argentina, mai ales că a și câștigat, mi-am permis să postez că am ținut cu Franța. Partea interesantă a început în momentul în care am fost confruntat cu argumentele celor care mi-au lăsat comentarii în care îmi explicau că mă aflu într-o mare eroare, unii mi-au spus că asta nu-mi mai dă dreptul să susțin nici măcar echipa națională a României.

În primul rând comentatorii mi-au spus că aia nu e echipa Franței, e echipa Africii, făcând referire la jucătorii de culoare din reprezentativa Franței și insinuând că nu ar fi francezi. O remarcă rasistă și neadevărată. E cu atât mai surprinzător, cu cât nu e prima oară când vedem o asemenea situație, iar explicația este extrem de simplă. Jucătorii respectivi sunt născuți în Franța, sunt educați acolo, și-au construit o cariera acolo, își iubesc țara, sunt 100% francezi. 

Toți cei care aduc argumentul rasial se consideră isteți, e și o doză de batjocură în remarca asta, de superioritate. În realitate e o incapacitate de a înțelege, o rămânere gravă în urmă, manifestarea unui primitivism ieftin. Din păcate la noi nimeni nu explică lucrul acesta, nu e combătută o asemenea afirmație, toată lumea zâmbește cu subînțeles și șmecherește. Intelectualii români preferă să se declare de dreapta și împotriva limbajului politically correct ca niște mimoze senzitive.

Mi-au mai adus aminte comentatorii de faptul că francezii ne-au făcut țigani, cerșetori și au publicat o caricatură ofensatoare cu Simona Halep. Din câte cunosc eu Franța, nu am observat că există un curent larg împotriva românilor în mod special, ei au suficiente probleme cu alte comunități de imigranți. Nici măcar în campania electorală comunitatea de imigranți români nu a fost o miză, cu toate că fenomenul imigrației a fost o temă importantă și au fost nominalizate comunități concrete. Dacă am exportat și noi ceva în Occident, acest lucru a fost cerșetoria sub toate formele ei, cerșetori agresivi în stradă, cântăreți prin metrou sau prestatori de alba-neagra. E un fenomen pe care noi l-am tolerat și chiar încurajat în țară și care a migrat odată cu practicanții lui. Îmi aduc aminte că eram la turnul Eiffel și m-a atenționat un polițist să am grijă că există niște hoți de portofele, români. Eu aveam antrenament din țară. Iar în ceea ce privește caricatura cu Simona Halep, după știința mea, a fost o glumă. Poate o glumă usturătoare și nesărată, dar oricum nu mai gravă decât votul negativ al Austriei pentru aderarea României în spațiul Schengen.

Dacă tot am adus vorba de Schengen, când am spus că ilustrul cancelar al Austriei reprezintă un electorat majoritar, s-au găsit comentatori care să spună că nu e adevărat, că omul e numit și în consecință nu a fost ales să facă asta, că austriecii ne iubesc de fapt. Iată că au sosit și sondajele, mai mult de jumătate dintre austrieci îl susțin pe cancelar în decizia luată. Argumente mai ferme și decisive decât cifrele nu sunt. Dar și aici trebuie să interpretăm corect, austriecii au o problemă cu imigrația, nu neapărat cu românii, acum au găsit însă un țap ispășitor. Nevinovat.

Am tot învățat în școală că noi suntem un popor primitor și ospitalier. Suntem ospitalieri atâta timp cât nu vine nimeni pe la noi, când vine cineva însă lucrurile se schimbă. Galeriile de fotbal obișnuiesc să se insulte, uneori chiar cu bannere uriașe, făcându-se unii pe alții țigani. În vocabularul obișnuit oamenii folosesc același cuvânt pentru a se jigni în diferite forme. Dar se trezește mândria națională când ne spun alții așa. Nimeni nu s-a gândit că atât ne-am bălăcărit, ne-am înjurat, ne-am măscărit între noi, încât au ajuns și străinii să ne creadă. În România încă nu avem comunități importante de imigranți, nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla atunci când ne vom confrunta și noi cu fenomenul ăsta. Ceea ce condamnăm noi astăzi la alții vom face la rândul nostru.

Dacă dorim să nu mai fim discriminați, nu trebuie să mai discriminăm, e vorba de a susține un principiu, nu de a căpăta un statut special în care noi avem voie să fim rasiști cu alții, dar să fim tratați nediscriminatoriu.

Un mic comentariu legat de finala campionatului mondial după cum spune un vechi proverb dacic: „La fotbal se pricepe toată lumea’’.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, din pàcate este o mare ipocrizie in ceea ce spuneti si pedalati doar pe un fâs neomarxist din dorinta de a fi absolut politicaly corectness. Facand abstractie de culoare, echipa Frantei este, cel putin de vreo doua decenii si mai bine, doar o adunatura de mercenari din continentul african. Si putini dintre ei sunt nascuti-crescuti in Franta. E aceeasi chestie ca si cu maghrebienii de la ei, care au doar o carte de sejur de 10 ani si se dau francezi in fata ta, dar de fapt uràsc profund Franta si francezii. Si ca sa ne intoarcem la fotbal si vreti o echipà cu adevarat a Frantei, uitati-va la cea a lui Michel Hidalgo, campioana europei din 1984. Iar Jean Tigana era exact pata de culoare cat sa dea reprezentativitate fostelor colonii ale vechiului imperiu in noua Frantà republicanà.
    • Like 0
  • Indiferent de rasa, suntem cu totii oameni si mi se pare corect sa avem cu totii aceleasi drepturi, obligatii, etc... DAR, trebuie sa fii un mare ipocrit ca sa afirmi ca din punct de vedere biologic toate rasele umane sunt la fel si au aceleasi capacitati fizice. Este ca si cum ai spune ca un cihuaua este la fel de eficient la apararea turmelor ca un kangal, pentru ca ambii sunt caini. Cum va explicati ca o tara cu 5% cetateni de culoare si-a selectionat o echipa nationala de fotbal in care procentual, negrii reprezinta peste 90%?! Da, negrii aia sunt nascuti si crescuti in Franta, dar genele au si ele un rol foarte important in ecuatie. Daca tarile africane nu ar fi fost atat de sarace, corupte si primitive cum sunt, va asigur ca, la aproape orice sport, tarile cu populatie majoritara neagra ar fi fost primele. Pentru ca, din punct de vedere al vitezei, fortei, rezistentei fizice, etc. negrii sunt clar superiori albilor, dar ca sa faci performanta ai nevoie si de o pregatire corespunzatoare. Pregatire pe care o poti dobandi intr-o tara civilizata cum este Franta, dar nu o vei putea avea intr-o tara africana. Iar asta este o constatare de bun-simt, nu este rasism.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult