Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

America e o ființă omenească mai mult rea și proastă decât rațională și bună?

„They are eating the dogs, they are eating the cats, they are eating the pets of the people that live here. This is a shame”. Asta a turuit mecanic, fără să clipească, ca un robot vechi, candidatul Trump în dezbaterea cu Kamala Harris. El spune articulat „the”, adică: „Ei mănâncă câiniI, mănâncă pisiciLE, mănâncă animaleLE de casă” – deci, iese că mai toate pisicile și toți câinii din Springfield, Ohio sunt devorați de imigranții haitieni din zonă. „Mai mult”, „informează” Trump, „asta se întâmplă și în multe alte orașe, dar le e rușine s-o spună”. Ceea ce induce imaginea unui măcel al câinilor și pisicilor de către imigranți pe întreg teritoriul Statelor Unite... 

Până și primul răspândac al „știrii”, coechipierul lui Trump, J.D. Vance, a dat înapoi: „E posibil, desigur, ca toate aceste zvonuri să fie false”.

Așa cum moderatorul ABC Tv a precizat imediat, „Nu există niciun fel de date despre așa ceva, potrivit autorităților orașului Springfield”. Răspunsul tenace al lui Trump: „Așa spun oamenii, prin urmare o să găsim aceste date”.

Este o probă concludentă de cum arată Justiția sub Trump: faptele trebuie să se supună zicerilor „oamenilor”. Pe această bază, oamenii din Springfield și de oriunde în America pot fi linșați de alți oameni. Așa cum cei care, îndemnați de Trump, au asaltat Capitoliul pe 6 ianuarie 2020 se duceau să-l spânzure pe vicepreședintele republican Mike Pence și s-o facă bucăți pe democrata Nancy Pelosi, după ce toate autoritățile electorale și juridice din SUA constatau că alegerile s-au desfășurat corect.

Dar Trump știe bine ce face. Un canal oficial de internet al partidului Republican a postat o imagine generată cu AI în care Trump strânge la piept o rățușcă și o pisică sub lozinca: „Să protejăm rățuștele și pisicuțele din Ohio!”. Postarea, cu aspect mai degrabă sinistru, are deja 70 milioane de accesări...


Ca să ajungă din nou la Casa Albă, D.J. Trump excită tot ce e mai rău și mai prost în oameni. După părerea mea, nu poate exista nicio justificare să votezi o asemenea persoană fără să-ți fie rușine. În schimb, oponenta lui, doamna Kamala Harris, mizează pe rațiunea, bunătatea și bunul simț al concetățenilor ei.

Nu-mi amintesc vreo dezbatere televizată între candidații la președinția SUA, și le-am văzut pe toate din 1960 încoace, în care contrastul să fie mai clar. De fapt, aceste alegeri vor răspunde la întrebarea Cum este sufletul Americii?, la acest sfârșit de sfert de veac XXI.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

sala de asteptare

Marin simte un junghi care nu trece de câteva săptămâni și merge la medicul de familie. Primește trimitere pentru o investigație imagistică decontată de CAS, dar prima programare disponibilă este peste cinci săptămâni. Așteaptă. După investigație, mai trec alte săptămâni până la următoarea consultație. Diagnosticul vine după aproape două luni - un interval în care singura constantă este incertitudinea. foto: Profimedia

Citește mai mult

CTP--

Un exemplu admirabil de logică matematică dat de președintele Dan în legătură cu alegerile anticipate: „Toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără posibilitatea de a forma o majoritate. Nu ar avea niciun fel de logică. Plus încă 3-4 luni de alegeri, în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Călătorim, dar rămânem prizonieri în normalul nostru. Degeaba vezi lumea, dacă o judeci mereu cu aceiași ochi

Nu știu exact când mi-am dat seama de asta. Probabil undeva între o masă luată într-un loc în care nimeni nu se grăbea, o stradă pe care oamenii păreau să meargă mai încet decât eram eu obișnuit și momentul în care am realizat că mă enervez, în tăcere, pentru că lucrurile nu se întâmplau „cum trebuie”. Doar că acel „cum trebuie” era, de fapt, „cum știu eu”.

Citește mai mult