Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Analistul financiar Ștefan Liiceanu, după 20 de ani trăiți în Japonia: „Aici gestul de a-ți trăda poporul este de neiertat. Cel prins cu un act de corupție își pierde automat poziția publică, este făcut de rușine”

Ștefan Liiceanu

„România pierde anual din cauza corupției 18 miliarde de euro”, spune Ștefan Liiceanu, care a publicat recent la Editura Humanitas „Un atlas al corupției”, un studiu de caz despre 20 de ani de hoție în România. Cu un background în economie, Ștefan Liiceanu a pornit în cercetarea sa de la un paradox: dacă PIB-ul României a crescut de trei ori de la intrarea în UE, cum se face totuși că infrastructura țării este atât de subdezvoltată?

„Am fost economist, analist financiar, mă simt cel mai confortabil în acest domeniu. Pentru mine, a cerceta studii, cifre economice care țin de societate, situații cantitative este foarte ușor. Și am avut curiozitatea să aflu cât de mult costă corupția în România. Care întrebarea a izvorât, apropo, din curiozitatea mea de a înțelege de ce economia României a crescut atât în ultimii ani - se și spune la televizor mereu că PIB-ul a crescut de 3 ori de la intrarea în UE, creșterea este chiar impresionantă - de ce cu această creștere încă avem o infrastructură subdezvoltată, de ce e mereu problema cu educația, mereu problema cu spitalele, în general eficiența aparatului public de a oferi servicii publice și bunuri publice este la coada Europei? (...) 

Evident că răspunsul intuitiv pentru orice economist este: risipă și corupție. Și voiam să înțeleg mai bine fenomenul corupției. Știam ce se spune și în presa, lumea cunoaște că corupția este o problemă în România, însă voiam să știu cât de mare e problema asta. Acesta a fost un prim motiv (n.r. - de a scrie cartea), al doilea motiv a fost unul pur și simplu de datorie civică. Pentru că, în clipa în care am început să pun cap la cap aceste cifre, să-mi formez o imagine clară a fenomenului corupției în România, mi-am spus că n-ar fi corect față de alți cetățeni de la noi din țară, care speră la un viitor mai bun, care speră ca copiii lor să trăiască într-o țară mai civilizată, cu mai multe posibilități, să nu aibă și ei accesul la astfel de informații?”, a povestit Ștefan Liiceanu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Prejudiciile descoperite de DNA de-a lungul istoriei în urma infracțiunilor de corupție se ridică la 6,5 miliarde de euro. Dar, scrie Ștefan Liiceanu, costul corupției în România estimat de RAND, un think tank din Statele Unite, este de circa 17 miliarde de euro pe an. Cercetarea i-a arătat autorului că România pierde estimativ din cauza corupției 18 miliarde de euro în fiecare an.

Acești bani reprezintă „discrepanța economică a României raportat la alte țări cu corupție în grad de mai mic. Deci acest 18 miliarde înseamnă cam tot ce nu avem noi și ce are o țară medie europeană. Mă refer la absolut totul: infrastructură, cheltuieli publice corecte și așa mai departe”, explică Ștefan Liiceanu.

Cum faptele de corupție nu se petrec niciodată la vedere, cifrele referitoare la acest fenomen nu pot fi decât estimative. Multe studii pe această temă măsoară doar percepția cetățenilor asupra fenomenului, ceea ce poate da impresia că este la fel de multă corupție în România ca în țările nordice, însă acest lucru nu este corect, crede autorul. 

„Cel mai important indice însă vine de la Banca Mondială și, de asemenea, de la o instituție neguvernamentală, numită Transparency International, care are un indice de percepție al corupției. Este un indice bazat pe părerile experților în economie, ei fac un poll și întreabă toți economiștii care se uită la PIB, la cât se cheltuiește din PIB, la cât este de evoluată este infrastructura după ce s-au făcut plăți pentru facturile din PIB și, dacă văd discrepanțe, e automat o percepție destul de corectă a corupției, crede Ștefan Liiceanu.

Ștefan Liiceanu a trăit în Japonia aproape 20 de ani. Pe lângă studiile de limbă japoneză și de economie, a absolvit la University of Tokyo un master, cu specializare în budism și istorie culturală niponă. În Japonia, gestul de a-ți trăda poporul este de neiertat. „Există cazuri (n.r. de corupție), dar foarte rare. Au existat miniștri care au fost prinși cu acte de corupție, făcând ceva pentru interes propriu în detrimentul poporului și abuzând de poziția lor. E foarte interesant, pentru că vorbim despre o cultură asiatică și în culturi asiatice să știți ca trădarea poporului de către un ales al poporului este considerată un gest foarte foarte grav.

Și este de neiertat. În sensul acesta, cel prins cu un act de corupție își pierde automat poziția publică, este făcut de rușine în mod public. În ziare i se printează poza și se spune: a făcut asta, asta, asta.? Nu i se mai spune domnia sa, așa cum văd că se spune la noi, la televizor. De exemplu, Dumitru Buzatu, care a fost prins cu acei bani în portbagaj. Am remarcat acum vreo lună că încă anumite emisiuni se refereau la el cu „domnia sa”. În clipa în care trădezi mandatul pe care l-ai primit de la popor nu mai ești „domnia sa”, ești „suspectul” în Japonia”, a explicat Ștefan Liiceanu.

Potrivit lui, în Japonia „nu există mică corupție”, așa cum nu există nici noțiunea de bacșiș. Există doar mare corupție, dar situațiile sunt rare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din 2007 până la finele anului 2023 economia nu a crescut în mod real de 3 ori, pentru că 100 de lei din 2007 valorau la finele anului 2023 cam 212 lei și asta numai din cauza inflației. Am folosit datele publicate de INS:
    https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala
    Deci vorbim ȘI de o umflare artificială a banilor, numai din inflație.
    Până la de 3 ori față de 100 lei din 2007 nu a mai rămas decât o creștere de 88 de lei, care, distribuită uniform în 16 ani, ne indică o creștere REALĂ medie a economiei de numai 4% pe an. Tot e ceva dar nu sună la fel de bombastic cum ar fi că ne-am triplat economia de 3 ori, ceea ce este doar parțial adevărat, după cum se vede.
    Unde se duc banii? În primul rând la pensii și la salariile bugetarilor care nu au stat pe loc în 16 ani ci au crescut destul de frumușel. Toate celelalte cheltuieli de la bugetul de stat (bunuri, servicii, lucrări) au crescut și ele o dată cu inflația. Deci, despre ce vorbim???
    Este și corupție, dar nu au cum să se ducă toate acele miliarde către corupți, dacă avem în vedere creșterile menționate. Deci ar trebui o analiză mai nuanțată, care să aibă în vedere inflația și efectele inflației asupra cheltuielilor de la bugetul de stat.
    Acestea fiind zise, concluziile articolului mi se par total nefondate și nerelevante.
    Nu în ultimul rând, UE ne-a ținut sub lupă ani de zile, până când nivelul corupției a fost coborât sub nivelul acceptat de Comisia Europeană. Celebrul MCV a fost ridicat și datorită scăderii nivelului corupției.
    De citit:
    https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/cooperation-and-verification-mechanism-bulgaria-and-romania_ro
    I rest my case...
    • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult