Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Andrei Muraru, despre conducerea IICCMER: „Atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri”

Consilierul prezidențial Andrei Muraru, care a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2012-2014), demarând campania de aducere în fața justiției a foștilor responsabili din aparatul comunist de represiune, a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că atitudinea actualei conduceri a IICCMER i se pare „foarte ciudată” în condițiile în care „atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri” în timpul comunismului. 

„În primul rând m-am abținut vreme de un an un an și jumătate pentru că am considerat normal să lăsăm noua conducere să vadă despre ce este vorba și să decidă dacă continuă această serie de investigații. Nu pot decât să constat o atitudine foarte ciudată în care atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri ce mi se pare un lucru extrem de nefiresc. Nu există niciun fel de motiv pentru care să amânăm acele investigații”, a declarat consilierul prezidențial Andrei Muraru la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

În 2013 Andrei Muraru, aflat la conducerea IICCMER, anunța că institutul are o listă cu 35 de persoane, care ar mai fi în viață, asupra cărora există indicii serioase cu privire la comiterea unor abuzuri în penitenciarele comuniste, pentru care pot răspunde penal.

Istoricul a precizat în emisiunea care se va difuza duminică la Digi24 că în 2014, când și-a dat demisia de la conducerea IICCMER, institutul furnizase Parchetului două cazuri - finalizate cu condamnări definitive, ale torționarilor Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior - și alte două ale căror dosare nu au fost oprite - un dosar clasat și un alt dosar al unui fost comandant de penitenciar care a decedat în timpul cercetărilor.

El a spus că lista torționarilor era una „foarte concretă, cu date exacte, cu nume exacte”, dar a remarcat că după plecarea sa din institut „s-a așternut un soi de tăcere”, deși înainte mai fuseseră finalizate și alte dosare care în opinia lui ar fi putut fi transmise către Parchet. Răspunzând la o întrebare, Muraru a spus că Parchetul s-ar putea autosesiza să ceară IICCMER lista torționarilor.

În plus, consilierul prezidențial este de părere că există o serie de alte fapte comise de alte personaje în timpul regimului comunist care ar putea fi cercetate. 

„Represiunea împotriva manifestanților de la Brașov din 15 noiembrie 1987, un caz foarte concret și foarte aproape în care e implicat așa cum arată probele, ultimul șef al securității comuniste, generalul Iulian Vlad, avem dosarul celor care au fost lichidați în tentativa de a-i opri să părăsească țara pe granița de vest. Acolo există mărturii concrete și probe. Am demarat, când am fost la Institut, primele investigații, am reușit să intrăm în arhiva Inspectoratului Poliției de Frontieră Timiș, cred. Există toate aceste date pentru care se pot face investigații”, a subliniat la Digi24 fostul șef al IICCMER.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Dl Muraru constată tragedia României de după 22 dec. 89, ca și cum nu era de ajuns tragedia de dinainte. În loc să se clarifice în termeni clari și preciși conceptul de „crimă” în anii comunismului, s-a făcut un ghiveci confuz și mereu procesat. Ba că informatori, ba că nu informatori, ba că doar cei care au „turnat politic”... Păi atunci, în 1990, încă trăiau zeci, poate sute de criminali, de asasini, cei care au torturat la propriu, fizic, mii și mii de oameni. A doua categorie erau cei care, tacit și semipasiv, au ordonat asemenea crime. ATUNCI aveai multe exemple încă în viață.
    În loc să facă asta, organele române au făcut un haloimăs generalizat, nu mai știai cine ce este și ce a făcut. Mai țineți minte, precis, cazul Mona Muscă, scoasă brutal din viața politică pt că, tînără asistentă care preda româna străinilor, dădea raporte despre străinii care erau în grupele ei. Ha, mare turnătoare. Și alte asemenea cazuri. În tot acest timp, foști asasini primeau pensii generoase și au trăit bine mersi. Au uitat să moară 1-2-3 pe care i-a găsit acuma justiția să-i dea exemplu. Bravo, justiție, bravo...
    • Like 1
  • Dl. Andrei Muraru face foarte bine sesizând public stadiul actual de încremenire /stagnare a activității centrale a IICCMER, aceea de continuare a deferirii către justiție a marilor vinovați de abuzuri grave în comunism.
    Este inadmisibilă de fapt blocarea la care se pare că s-a ajuns, ca și lipsa cercetării ți a altor cazuri flagrante, multe comunicate deja de media.
    • Like 0
    • @ aurora oncescu
      check icon
      Doamnă, momentul să-i condamni e asasini a trecut demult, în 1990 aveai încă mulți asasini în viață. Atunci însă Iliescu ne îndemna „fără vânătoare de vrăjitoare”! Anii au trecut, asasinii au murit și cu pensii (foarte) mari, au mai rămas în viață 1-2-3 ca să-i dăm drept exemplu. Da, sigur... România a ratat alt moment istoric, anul 1990. S-a dus. Ce s-a dus a bun dus, devine istorie.
      • Like 0
  • IM check icon
    Ar fi fost interesant să aflăm de la domnul amuraru două lucruri:
    1) Ce priorități are acum institutul pe care l-a condus?
    2) Mai sunt în viață cei la al căror ordin au intrat victimele pe mâna acestor torționari? S-a făcut vreo cercetare sau vreun dosar pentru ei? E de sperat că se va face și asta?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult