Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Andrei Muraru, despre conducerea IICCMER: „Atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri”

Consilierul prezidențial Andrei Muraru, care a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2012-2014), demarând campania de aducere în fața justiției a foștilor responsabili din aparatul comunist de represiune, a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că atitudinea actualei conduceri a IICCMER i se pare „foarte ciudată” în condițiile în care „atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri” în timpul comunismului. 

„În primul rând m-am abținut vreme de un an un an și jumătate pentru că am considerat normal să lăsăm noua conducere să vadă despre ce este vorba și să decidă dacă continuă această serie de investigații. Nu pot decât să constat o atitudine foarte ciudată în care atenția e concentrată pe alte lucruri decât pe tragerea la răspundere a celor suspectați de crime și abuzuri ce mi se pare un lucru extrem de nefiresc. Nu există niciun fel de motiv pentru care să amânăm acele investigații”, a declarat consilierul prezidențial Andrei Muraru la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

În 2013 Andrei Muraru, aflat la conducerea IICCMER, anunța că institutul are o listă cu 35 de persoane, care ar mai fi în viață, asupra cărora există indicii serioase cu privire la comiterea unor abuzuri în penitenciarele comuniste, pentru care pot răspunde penal.

Istoricul a precizat în emisiunea care se va difuza duminică la Digi24 că în 2014, când și-a dat demisia de la conducerea IICCMER, institutul furnizase Parchetului două cazuri - finalizate cu condamnări definitive, ale torționarilor Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior - și alte două ale căror dosare nu au fost oprite - un dosar clasat și un alt dosar al unui fost comandant de penitenciar care a decedat în timpul cercetărilor.

El a spus că lista torționarilor era una „foarte concretă, cu date exacte, cu nume exacte”, dar a remarcat că după plecarea sa din institut „s-a așternut un soi de tăcere”, deși înainte mai fuseseră finalizate și alte dosare care în opinia lui ar fi putut fi transmise către Parchet. Răspunzând la o întrebare, Muraru a spus că Parchetul s-ar putea autosesiza să ceară IICCMER lista torționarilor.

În plus, consilierul prezidențial este de părere că există o serie de alte fapte comise de alte personaje în timpul regimului comunist care ar putea fi cercetate. 

„Represiunea împotriva manifestanților de la Brașov din 15 noiembrie 1987, un caz foarte concret și foarte aproape în care e implicat așa cum arată probele, ultimul șef al securității comuniste, generalul Iulian Vlad, avem dosarul celor care au fost lichidați în tentativa de a-i opri să părăsească țara pe granița de vest. Acolo există mărturii concrete și probe. Am demarat, când am fost la Institut, primele investigații, am reușit să intrăm în arhiva Inspectoratului Poliției de Frontieră Timiș, cred. Există toate aceste date pentru care se pot face investigații”, a subliniat la Digi24 fostul șef al IICCMER.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Dl Muraru constată tragedia României de după 22 dec. 89, ca și cum nu era de ajuns tragedia de dinainte. În loc să se clarifice în termeni clari și preciși conceptul de „crimă” în anii comunismului, s-a făcut un ghiveci confuz și mereu procesat. Ba că informatori, ba că nu informatori, ba că doar cei care au „turnat politic”... Păi atunci, în 1990, încă trăiau zeci, poate sute de criminali, de asasini, cei care au torturat la propriu, fizic, mii și mii de oameni. A doua categorie erau cei care, tacit și semipasiv, au ordonat asemenea crime. ATUNCI aveai multe exemple încă în viață.
    În loc să facă asta, organele române au făcut un haloimăs generalizat, nu mai știai cine ce este și ce a făcut. Mai țineți minte, precis, cazul Mona Muscă, scoasă brutal din viața politică pt că, tînără asistentă care preda româna străinilor, dădea raporte despre străinii care erau în grupele ei. Ha, mare turnătoare. Și alte asemenea cazuri. În tot acest timp, foști asasini primeau pensii generoase și au trăit bine mersi. Au uitat să moară 1-2-3 pe care i-a găsit acuma justiția să-i dea exemplu. Bravo, justiție, bravo...
    • Like 1
  • Dl. Andrei Muraru face foarte bine sesizând public stadiul actual de încremenire /stagnare a activității centrale a IICCMER, aceea de continuare a deferirii către justiție a marilor vinovați de abuzuri grave în comunism.
    Este inadmisibilă de fapt blocarea la care se pare că s-a ajuns, ca și lipsa cercetării ți a altor cazuri flagrante, multe comunicate deja de media.
    • Like 0
    • @ aurora oncescu
      check icon
      Doamnă, momentul să-i condamni e asasini a trecut demult, în 1990 aveai încă mulți asasini în viață. Atunci însă Iliescu ne îndemna „fără vânătoare de vrăjitoare”! Anii au trecut, asasinii au murit și cu pensii (foarte) mari, au mai rămas în viață 1-2-3 ca să-i dăm drept exemplu. Da, sigur... România a ratat alt moment istoric, anul 1990. S-a dus. Ce s-a dus a bun dus, devine istorie.
      • Like 0
  • IM check icon
    Ar fi fost interesant să aflăm de la domnul amuraru două lucruri:
    1) Ce priorități are acum institutul pe care l-a condus?
    2) Mai sunt în viață cei la al căror ordin au intrat victimele pe mâna acestor torționari? S-a făcut vreo cercetare sau vreun dosar pentru ei? E de sperat că se va face și asta?
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult