Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Andrei Muraru, despre posibila eliberare a lui Vișinescu: „Ar fi un act de o insolență gravă săvârșit asupra memoriei deținuților torturați și asasinați”

Istoricul Andrei Muraru, fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a lansat sâmbătă la Bookfest volumul „Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul”, apărut la editura Polirom. „E o carte la care am lucrat în ultimii trei ani și e de fapt cronica unui caz, urmărit de la debut, din momentul în care l-am denunțat pe Alexandru Vișinescu, pe 30 iulie 2013, și până în momentul în care a fost condamnat în februarie anul trecut”, a spus Muraru despre volumul care prezintă totodată detaliile suferințelor prin care au trecut cei încarcerați în „închisoarea tăcerii” de la Râmnicu Sărat.

Cazul Vișinescu, primul torționar comunist condamnat pentru crime împotriva umanității este unul excepțional într-o țară care a eșuat decenii la rând în a face un minim act de dreptate victimelor torturii. „Este o decizie majoră a justiției care a pus capăt polemicii care a existat în ultimul sfert de secol și în care ni s-a spus, ba că aceste fapte ar fi prescrise, ba că n-ar exista temei legal pentru punerea sub acuzare a făptuitorilor șamd. Vișinescu a fost condamnat în baza aceleiași legi care a existat în ultimii 25 de ani”, a explicat Muraru.  

Vișinescu, spune el, i-a asasinat pe șase dintre deținuții de la Râmnicu Sărat, însă pe mulți alții i-a lăsat muribunzi sau cu sechele pe viață. Pentru faptele sale, a fost condamnat definitiv, în februarie 2016, însă acum solicită eliberarea condiționată din motive medicale. Andrei Muraru este de părere că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. 

„Aș vrea să cred că justiția din România a depășit faza în care ucigași celebri erau eliberați pe motive de boală pentru a se dovedi ulterior vindecați ca prin miracol”, a spus el, adăugând că o astfel de măsură ar insulta memoria victimelor. „Eliberarea lui Alexandru Vișinescu, din punctul meu de vedere, ar fi un act de insolență gravă săvârșit asupra memoriei deținuților care au fost chinuiți, torturați și unii dintre ei asasinați la Râmnicu Sărat și cred că justiția ar trebui să cântărească foarte bine această cerere de eliberare condiționată, pentru că nu este vorba despre un criminal ordinar, care a comis o crimă cu sau fără circumstanțe atenuante, ci este vorba totuși despre un personaj care, într-o activitate infracțională de șapte ani de zile, a chinuit și a ucis personaje importante pentru istoria acestei țări. L-a asasinat, de exemplu, pe Ion Mihalache”.

C.T. Popescu: „Mecanismul fundamental descris în această carte funcționează și astăzi”

Prezent la lansare, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a afirmat că o astfel de carte care să vorbească despre condamnarea unui torționar ar fi trebuit să apară în urmă cu 25 de ani. Însă, din păcate, ea este actuală și astăzi, 

„N-aș fi crezut să avem aceleași subiecte după 27 de ani. Să revenim la discuțiile din anii ‘90, să revenim la aceleași idei, cu imperialiștii care sug sângele poporului român, cu capitaliștii, bancherii, toate țintele discursului propagandistic de tip comunistoid cu care ne luptam atunci. Ne-am întors nici măcar în anii ‘80, în anii ‘50, am căzut în timp de la un an la altul, nici nu știm unde să ne mai ducem mai adânc. Această carte, despre niște lucruri întâmplate la sfârșitul anilor ‘50 începutul anilor ‘60, este o carte de actualitate. Mecanismul fundamental descris în această carte funcționează și astăzi, problema fundamentală este extrem de actuală și creează încleștarea pe care o puteți vedea cu toții acum având în centru justiția. Raportul dintre politic și justiție este, de fapt, cauza cauzelor pentru toate aceste orori pe care le putem afla din cartea lui Andrei Muraru”, a atras atenția Cristian Tudor Popescu. 

Jurnalistul Claudiu Pândaru a vorbit despre motivele care au făcut ca de abia acum să existe prima condamnare a unui comandant de închisoare politică responsabil de torturi și de crime. El a amintit de un epiod petrecut la vremea denunțării lui Vișinescu.  

„Îmi aduc aminte că m-am întâlnit cu Andrei Muraru și nu ne-a venit să credem ce spunea în revista Time șeful Parchetului Militar de atunci, deși nu primise dosarul sau nici nu se uitase pe el. Spunea așa: Cu siguranță faptele astea s-au prescris. Probabil de asta a fost nevoie ca niște tineri care nu erau majori acum 25 de ani să se întoarcă în trecut și să aducă la lumină un rău care are nume, prenume, o adresă”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult