Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Angajații acordă prioritate experiențelor de muncă internaționale care le schimbă viața

working office -

Foto Getty Images

93% dintre angajaţi afirmă că munca la nivel internațional le-ar „schimba viața", potrivit studiului EY 2023 Mobility Reimagined Survey. Această experiență este considerată principalul beneficiu, urmată de dezvoltarea carierei și de dobândirea unei mentalități globale.

Rezultatele sondajului EY, dar şi implicaţiile fiscale, inclusiv cele de asigurări sociale, din perspectivă imigraţionistă şi de legislaţie, generate de aceste variante reinterpretate ale muncii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanţii autorităţilor competente din România în cadrul Conferinţei de Mobilitate organizate de EY România.

Studiul a sondat opiniile a peste 1.000 de profesioniști din domeniul resurselor umane (HR) și al mobilității și ale angajaților mobili din 16 țări și șase sectoare cheie, abordând diverse forme de misiuni de mobilitate transfrontalieră, inclusiv relocarea angajaților pentru muncă, călătorii de afaceri, navetă și muncă hibridă/la distanță.

90% dintre angajații intervievați ar accepta o misiune pe termen scurt, fără a-și muta familiile, pentru a răspunde unei nevoi de afaceri, în timp ce 88% sunt deschiși la oportunități transfrontaliere pe termen mai lung, în circumstanțele potrivite.

Între timp, 88% dintre profesioniștii în resurse umane spun că angajatorii consideră mobilitatea ca o soluţie pentru a aborda deficitul de talente la nivel global, iar 90% dintre aceștia intenționează să mențină sau să crească sfera de mobilitate a organizației în următorii trei ani. Organizațiile văd, de asemenea, valoarea flexibilității și a mobilităţii la locul de muncă pentru a-și atinge obiectivele de diversitate, egalitate și incluziune (DE&I), șase din zece (61%) spunând că aceasta oferă oportunități de dezvoltare pentru grupurile subreprezentate. În timp ce 3 din 4 angajatori (74%) consideră că mobilitatea este crucială pentru continuitatea afacerii, mai puțin de jumătate (47%) spun că au o politică de mobilitate coerentă la nivel global care abordează opțiuni precum mobilitatea hibridă, relocarea sau proiectele temporare.

În ultimii trei ani, flexibilitatea relaţiilor de muncă a căpătat o amploare nebănuită anterior, iar munca de la distanţă sau în format hibrid a devenit un mod de viaţă. În acest timp, mobilitatea transnaţională este văzută de către angajaţi ca fiind „oportunitatea vieţii" pentru dezvoltarea personală şi profesională.

Pe de altă parte, mobilitatea atrage implicaţii fiscale şi interes din partea autorităţilor. Schimbul de informaţii va fi un instrument important în identficarea potenţialei neconformări. Campaniile de control anunţate de ANAF, interesul din ce în ce mai crescut şi din partea autorităţilor străine în acest sens, sunt aspecte la care cu siguranţă trebuie să fie atenţi atât angajtorii, cât şi angajaţii. Astfel, implementarea unor proceduri interne privind detaşarea, workation/ telemuncă şi alte noi modalităţi de lucru devin extrem de importante.

Organizațiile se confruntă cu un nou set de riscuri în cadrul programelor de mobilitate transfrontalieră

Angajatorii se confruntă cu diverse riscuri atunci când își activează programele de mobilitate transfrontalieră, pe care angajații sunt mai puțin susceptibili să le vadă. Cel mai prezent pe radarul echipelor de resurse umane este riscul cibernetic, citat de 83% dintre respondenți, urmat de pierderea supravegherii managementului (79%) și de confidențialitatea datelor (78%), precum și de capacitatea de a plasa angajații pe o nouă poziție la întoarcere (78%) - o preocupare pe care angajații ar putea dori să o abordeze înainte de a face mutarea. Cu toate acestea, există o lipsă de pregătire pentru a face față riscurilor care rezultă, doar 29% dintre aceștia considerând că pot face față riscurilor geopolitice.

În plus, mulți angajați nu reușesc să recunoască riscurile potențiale legate de deplasările transfrontaliere. În comparație cu angajatorii, în medie cu 18% mai puțini angajați sunt susceptibili să realizeze nivelurile de risc moderat/semnificativ implicate de experiențele internaționale.

Cadrul legal european în privinţa securității sociale trebuie în permanenţă actualizat, având în vedere realităţile din piaţa muncii post-pandemie, în care majoritatea angajaţilor aspiră către o experienţă profesională internaţională, nemaivând limitări în alegerea locaţiei de unde lucrează.

Funcțiile de mobilitate suferă o transformare digitală pentru a răspunde cererii în creștere

Organizațiile intenționează să investească în digitalizarea proceselor de mobilitate, pe măsură ce cererea crește. 67% dintre acestea se așteaptă să își mărească investițiile în tehnologia și digitalizarea mobilității în următorii cinci ani, în timp ce 92% sunt de acord că digitalizarea funcției de mobilitate este benefică pentru mai multe sarcini și fluxuri de lucru. În medie, doar 35% dintre respondenți spun că organizația lor a digitalizat procesele cheie.

Au contribuit  Stela Andrei, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, și Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
sound-bars icon