Foto: Guliver/Getty Images
Probabil că generația noastră s-a născut cu simțul curiozității extrem de dezvoltat. Acest simț al curiozității s-a manifestat inițial sub forma „șocului cultural” la care se spune că eram expuși cu toții atunci când vizităm țări străine, de obicei țări occidentale. Poate că nu ați observat, dar parcă de ceva timp nici nu mai folosim cuvintele „vest” sau „occident” atunci când ne referim la țări civilizate. Am început să le spunem pe nume: Italia, Anglia, Germania, Spania, Franța, Olanda...
Parcă am început să le rostim mai des pe cele care ne primesc mai bine, cele a căror cultură este mai apropiată de a noastră. Am început să privim alte state ca destinație a călătoriilor noastre.
Nimeni nu se mai întreabă dacă numele tău este românesc, turcesc sau brazilian. Aceasta este direcția în care ne îndreptăm și asta este direcția pe care o hulesc cei ce nu pot să țină pasul cu schimbarea.
Probabil că următorul pas va fi să le privim ca destinație a afacerilor noastre, de ce nu, poate chiar ca destinații ale investițiilor noastre. Și orice ar spune scepticii, am trecut de la „curiozitate” la călătorii.eu, apoi la afaceri.eu și în ultimă instanță vom ajunge la investiții.com.
Cu câteva zile în urmă m-am întâlnit cu un domn care tocmai a investit în Perth, Australia într-o firmă care produce tâmplărie termopan. Importă materia primă din Europa și Asia și s-a gândit că este o oportunitate de afaceri în zonă. Chiar dacă nu are nimic de-a face cu digitalul, are de-a face cu comunicațiile și logistica.
Un alt start-up românesc a început afacerile în Brazilia. Se ocupă cu panourile publicitare stradale iar business-ul principal este cel în care distribuie în mod digital conținut în funcție de necesități. Tocmai a obținut capital de la un hub din Dubai și acum dezvoltă afacerea în Asia.
Sunt oameni anonimi. Nu apar la știri, în ziare sau la emisiuni televizate. Orizontul lor, viziunea lor, se întinde mult mai mult decât durata unui mandat parlamentar sau prezidențial. Ei sunt cei care participa la „sharing economy”. Ei fac în așa fel încât originea unui nume să nu mai conteze. Nimeni nu se mai întreabă dacă numele tău este românesc, turcesc sau brazilian. Aceasta este direcția în care ne îndreptăm și asta este direcția pe care o hulesc cei ce nu pot să țină pasul cu schimbarea.
Cu cât se dezvoltă mai mult economia transnațională, cu atât mai puternică este reacția tradiționaliștilor, a celor ce fac politică, a celor ce se plâng de guvernanți fără să facă nimic pentru a crea un mediu în care guvernanții devin irelevanți până la dispariția lor efectivă. Știu că exagerez, dar am exagerat întotdeauna pentru a scoate în relief un punct de vedere pe care îl cred important.
La Techsylvania, un eveniment regional găzduit de Cluj-Napoca care merită mult mai multă atenție decât cea de care se bucură, a venit printre alții un chinez care se ocupă în Europa de Cloud-ul celor de la Alibaba.com. A crezut de cuviință că ar trebui să ne lumineze și să distrugă mitul conform căruia Alibaba.com este un retailer on-line. Ne-a explicat că în ultimul timp, Alibaba.com creează o rețea digitală la care conectează orașe pe care inițial le transformă în smart cities. Câteva exemple ne-au lăsat efectiv cu gura căscată: car sharing – conceptul „un om, o mașină” pe cale de dispariție, bike sharing, utilități oferite digital, școli, spitale, salvare, pompieri... toate disponibile digital, conectate perfect cu natura lor fizică.
Știu, China se confruntă cu inegalități sociale uriașe, lipsa de democrație și un sistem centralizat și planificat. Dacă în condițiile astea se poate inova la acest nivel, vă dați seama unde s-ar fi ajuns dacă oamenii erau liberi să voteze și ar fi votat cu adevărat lideri profesioniști?
Revenind însă la curiozitate, trăim astăzi într-un ecosistem, nu într-o „țară”, într-un mediu în care afacerile migrează în căutare de costuri mai mici și nu în căutare de sentimente patriotice, într-un mediu în care operațiunile propriu-zise s-au decuplat de partea de business, de marketing și dezvoltare. Astăzi lumea nouă caută să rezolve problemele consumatorilor cât mai simplu, pentru a ocupa cât mai puțin loc în aglomerația zilnică de „task-uri”.
Curiozitatea ne face să inovăm, să învățăm să „share-uim” resursele, să folosim cât mai simplu și cât mai automat resurse pe care până deunăzi le dezvoltam fiecare dintre noi pentru uz personal și care costau de mii de ori mai mult decât ar trebui să coste. Toate începuturile sunt dificile. Lipsa concurenței reale face ca astăzi, ceea ce ar trebui să fie mult mai eficient este de fapt mult mai scump, însă acest „sharing” va scădea agresiv costurile serviciilor și ne va transporta într-o lume în care lupta pentru supraviețuire nu va mai fi o prioritate, ci inovația permanentă. Vorbeam cu o fetiță de 14 ani care îmi spunea – dar nu toată lumea trebuie să inoveze, nu trebuie ca fiecare dintre noi să schimbe ceva?...
Cred că inovația și felul în care ea se traduce în „sharing economy” reprezintă viitorul oricărei societăți moderne. Ne va ajunge și pe noi din urmă mai devreme sau mai târziu. Este bine să știm de ea, chiar dacă nu credem în ea. Ca să nu ne ia pe nepregătite. Ca să nu îi ia pe nepregătite pe copiii noștri. Contabilitate digitală? Management financiar digital? Asistență juridică digitală? Cu care începem?
Și, în final, încă o întrebare: este mai important să vorbești despre patriotism fără să ieși măcar din țară? Sau este mai important să taci și prin ceea ce faci să conectezi România la rețelele care se construiesc în fiecare zi? Să devii cetățean al acestei lumi deschise și să porți în suflet mândria de a fi român.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Avem multe domenii de inovat, însă inovarea trebuie să aibă în vedere nevoi reale și deja existente, nu să creeze altele noi, artificiale.