Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Anul electoral 2024: Face Gorjul tranziția energetică sau își prelungește agonia economică?

CE Oltenia

„Noi suntem ca puiul de la fermă. Trebuie să stai lângă noi, să ne dai apă, grăunțe, un coteț acolo. Nu să ne prezinți la nesfârșit politicile pentru pui și să ne spui ce bine îi va fi puiului în viitor cu politicile pentru pui.” A fost unul dintre cele mai puternice mesaje cu care am rămas în urma unei întâlniri recente pe tema tranziției energetice juste cu lideri civici și cetățeni implicați din județul Gorj. 

Dacă în Valea Jiului industria cărbunelui s-a aflat într-un declin continuu de mai bine de 15 ani, în Gorj până nu demult Complexul Energetic Oltenia (CEO) părea a fi etern. Acum 4 ani, când a început planificarea unei tranziții graduale și echitabile către energia verde, CEO angaja 12.000 de persoane (aproape 40% din forța de muncă angajată a județului) și dădea peste 30% din cifra de afaceri a județului. O dată cu angajamentul politic al României de a atinge neutralitatea climatică, dar și pe fondul profitabilității tot mai scăzute a energiei bazate pe cărbune, a devenit evident că Gorjul urma să se transforme - mai repede și mai radical decât o făcuse Hunedoara. Cu un declin demografic de 10% în fiecare decadă, cu mai puțin de 8 angajatori la nivelul județului care să depășească statutul de IMM (din care mai bine de jumătate companii de stat sau contractori direcți ai CEO), cu 90% din servicii puțin intensive în cunoaștere, Gorjul părea să pornească cu stângul în dificilul parcurs al tranziției energetice juste. 

Întâlnirea cu societatea civilă gorjeană din acest an, petrecută la mai bine de patru ani de la începerea planificării procesului de tranziție și fără ca vreun cent din cele 600 de milioane de EUR dedicate tranziției juste pe care Gorjul trebuie să le cheltuiască până în 2026 să fi ajuns în teritoriu, a fost pe principiul “una caldă, una rece”. În primul rând, există o societate civilă în Gorj. Acum patru ani era cvasi-inexistentă, dialogul cetățeni - autorități începând, într-o bună măsură, odată cu procesul de planificare a tranziției juste, unde Comisia Europeană a fost foarte strictă cu privire la faptul că el trebuie făcut de jos în sus, nu prin dictat de la București. De-a lungul uneori nesfârșitelor întâlniri în vederea planificării procesului de tranziție și a conturării unui viitor alternativ pentru Gorj, s-au maturizat ONG-uri de tineret, de voluntariat, de mediu, de antreprenori, din domeniul sănătății și implicării civice. Ele sunt în continuare subfinanțate, neincluse sistematic la masa deciziilor și informate în ultimul moment cu privire la ce urmează să se întâmple în procesul de tranziție. Au început însă să gândească cum să facă o mare coaliție non-guvernamentală locală, puternică și inclusivă, pe modelul vecinilor din Hunedoara care, prin Societatea Valea Jiului Implicată, au făcut minuni civice într-o regiune pe care mulți o credeau fără speranță. Au început să aibă o voce și mai mult curaj. 

Din păcate, în ceea ce privește crearea unor alternative economice sustenabile și inteligente, mai este mult de lucru. Deși peste 200 de milioane de EUR sunt rezervate creării de noi afaceri numai în Gorj, prin Programul Operațional Tranziție Justă (PTTJ), toate semnalele culese din teritoriu sunt descurajatoare: antreprenorii locali nu (mai) cred în fonduri europene, în fericitul caz în care află de ele, căci de cele mai multe ori informația nu ajunge la ei într-un format digerabil. Ca atare, dacă ne uităm la primele proiecte dedicate IMM-urilor care urmează să fie finanțate din Programul Operațional Tranziție Justă, regăsim din plin hoteluri și pensiuni, investiții cu valoare adăugată mică și generatoare de locuri de muncă slab plătite, dar lucrative pentru proprietari, precum și multe investiții care, din denumirea proiectului, nu reprezintă altceva decât montare de fotovoltaice pe acoperișurile unor firme din județ.

Comunicarea publică, la firul ierbii, cu privire la ce înseamnă tranziția justă și ce oportunități reale de transformare pozitivă aduce ea, continuă să fie rigidă și neatractivă. I se povestește puiului cu vorbe sofisticate despre politicile pentru pui în loc să i se arate, concret, semințele. Tocmai aici există un rol și un rost pentru societatea civilă locală: o caravană cetățenească condusă de tineri și de ONG-uri, finanțată din axa de asistență tehnică a PTTJ, ar fi mult mai convingătoare decât pagina web a Consiliului Județean Gorj. 

Totuși, nicio diversificare economică locală serioasă nu se poate face fără „greii politici” ai țării. Fără ajutor consistent de la nivel național pentru a aduce industriile viitorului în Gorj, se vor înființa din fondurile europene dedicate tranziției (și desființa la scurt timp după înființare) tot saloane de înfrumusețare, restaurante și pensiuni. Plimbare de bani în economie, valoare adăugată pe termen lung minimă. Cealaltă veste bună vine, paradoxal, tocmai de la cine părea cel mai greu de clintit. Complexul Energetic Oltenia era, până nu de mult, într-o negare completă a oportunității tranziției către economia verde. Dacă ai fi organizat un eveniment despre reconversie profesională către meserii verzi la sediului complexului, ar fi fost bine să iei o umbrelă cu tine, sau ceva costum de protecție. Primăvara aceasta s-a lansat la Rovinari RenewAcad, o inițiativă privată de reconversie profesională a lucrătorilor în industria cărbunelui în instalatori și operatori de echipamente pentru energie regenerabilă. Am asistat la lansarea RenewAcad în timpul vizitei mele în Gorj și m-au fascinat speranța și entuziasmul cu care angajații complexului văd în tranziție o oportunitate pentru viitor, dedicând timp și resurse personale pentru a-și reconfigura viitorul profesional. Mesajele contradictorii vehiculate de decidenții politici în actuala campanie electorală și care vor fi rulate până la finalul tuturor rundelor de alegeri - de tipul "vrem și tranziție energetică, vrem și cărbune" - nu fac decât să păcălească încă o dată un public vulnerabil, păcălit de atâtea și atâtea ori de guvernele care s-au perindat la conducerea țării.

În loc de concluzie. Pentru a face din tranziția justă un succes și pentru a cheltui 2 miliarde de EUR cu rost, decidenții politici trebuie să trateze societatea - ONG-uri, antreprenori, cetățeni - drept un partener cu drepturi egale. Iar județele să fie ajutate de centrul guvernului pentru a atrage investiții strategice în teritoriu. Proiecte din pix a văzut România destule.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Alt torent de vorbe goale inutile!
    Ce este "echitabil" într-o "tranziție" pe care nu a cerut-o nimeni, nu și-a dorit-o nimic și care nu aduce nimic decât sărăcie??
    Noi ne "tranziționăm" sore faliment total, China CONSTRUIEȘTE TERMOCENTRALE PE CĂRBUNI cu sutele!
    Per ansamblu, guess what, clima se încălzește oricum, de suferit suferă doar europenii!
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Bine ca UE da bani pentru ONG-uri care sa convinga ce? Ca oamenii isi pierd locul de munca e una dar mai grav este cu ce se va inlocui energia produsa acolo? Ecident nu da UE bani sa se construiasca capacitati pentru productia de energie in zona ci ca de obicei doar vorbe goale de la ONG-isti.
    • Like 1


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult