Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ați privit vreodată ochii unui copil a cărui mamă murit de covid?

Umbre de copii

Foto: Getty Images

Ați privit vreodată ochii unui copil a cărui mamă murit de covid? Sau ați privit vreodată ochii unui părinte care și-a pierdut copilul în lupta aceasta inegală și nedreaptă? Și, dacă da, ați văzut câtă disperare și neputință se ascund în nemărginita lor tristețe? Sunt destine care se frâng într-o clipă, sunt vieți care se termină brusc, iar cei care rămân, trebuie să învețe să trăiască cu un gol infinit!

Este greu să decidem dacă vaccinul este bun sau nu, discuții pot fi infinite, însă acesta șansă, a vaccinului, nu a avut-o mama unor elevi dintre elevii mei, băieți, de 8, respectiv 13 ani, deși își dorea. A murit înainte să îi vină rândul, la doar 42 de ani, în aprilie, lăsând în urmă durerea de nedescris a unor copii care vor crește cu aceasta pierdere. S-au trezit singuri, doar cu tatăl lor, deși iubirea aproape idolatră a mamei i-a înconjurat permanent. Băiatul cel mic are și astăzi, după aproape șase luni, lacrimi în ochi, și uneori întreabă, neputincios: „De ce a murit mama? Nu voiam să moara!” sau „Doamna, mi-e așa dor de mama mea, încât mă doare inima! Ce credeți, a ajuns în rai?” Ce i-ați spune unui astfel de copil? Aveți vreun răspuns la întrebările lui? Eu mă uit fără nicio putere la el, fără a avea măcar vreo idee despre ce aș putea să îi spun, să îi alin suferința! Cel mare nici măcar nu vorbește, nu zâmbește, parcă nu trăiește! Însă ochii lui, deasupra măștii, spun totul!

Un alt caz, mai dramatic, este al unei fetițe de 10 ani, o fetiță sensibilă și delicată, care, din păcate, părăsită de tatăl ei, era crescută doar de mamă și bunici. Acum sunt doar bunicii, bătrâni și gârboviți de povara mult prea grea pe care o duc, a pierderii copilului lor și a creșterii nepoatei lor, singuri! Mama a murit de covid, la 44 de ani, deși era programată la vaccin, tot la începutul lunii aprilie. Fetița nu mai vorbește, nu spune nimic, însă ochii ei, de o tristețe infinită, spun totul!

Sunt convinsă că fiecare are dreptul de a avea o opinie, fie aprobatoare, fie una „ster” ilă, șoșocistă, dar câți dintre voi ați privit ochii unui copil care și-a pierdut mama? Teoriile conspiraționiste ne fac să credem că suntem speciali, dar nu ar fi mai bine să fim speciali, pentru că suntem? Pentru că ne putem îmbrățișa copiii? Pentru că îi putem sfătui, îmbrățișa? Nu pentru că urlăm unii la ceilalți, nu pentru că ne jignim, ci speciali pentru minunea că suntem!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inlocuiți cuvântul "covid" cu "cancer" (unde suferința fizică pentru bolnav si cea sufletească pentru familie nu cred că e cu nimic mai puțin traumatizantă decât în cazul decesului de covid). Sau înlocuiți cuvântul "covid" cu "accident auto" (unde destinele chiar se frâng într-o clipă, mai mult decât în cazul covidului unde mulți au șansa tratamentului bolii și vindecării). Credeți că postarea ar fi atunci mai puțin dramatică? Orice moarte a unui părinte e pentru copil sfîșietoare! Orice moarte! Dar ce faceți d-vs, folosind registrul psihologic pentru a sugera că moartea adusă de covid e mai cruntă decăt orice altă moarte, aduce a manipulare. Dacă părinții copiilor amintiți ar fi agonizat și apoi ar fi murit de cancer osos, nu de covid, credeți că urmările în pan sufletesc ar fi fost mai puțin dramatice? Că asta insinuați. Chiar sunteți de rea credință, doamnă!
    • Like 0
    • @ Marcel Marginean
      Diferenta dintre accidentul auto si crima, la noi, este in general inexistenta. Trec cu masina peste un grup de copii, asta e. Ca in Miorita.
      Exista multe tipuri de cancer care "se dau", fie viral ,fie prin multe alte forme . Dar asta e, ca la radio Erevan.
      Apropo de rea credinta! Fiindca insinuati ca asta e. Si la cancer si la accident.
      • Like 0
    • @ Marcel Marginean
      ZomaHawk ZomaHawk check icon
      Drame si tragedii se intampla in fiecare zi, dar accidentele si cancerul nu sunt contagioase, si nu se raspandesc ca molima Covid. Avem o boala ce se replica foarte rapid pentru care acum avem un mod de preventie prin vaccinare.... Unii nici macar nu au avut sansa vaccinului, poate ar fi trait (vaccinati), in timp ce altii refuza categoric vaccinul.... Asta a vrut sa zica autoarea, nu mai comparati mere cu pere.
      • Like 3
    • @ Marcel Marginean
      Filbert check icon
      Hai sa inlocuim cuvintele astea. 'Astazi peste 16700 de romani s-au imbolnavit de cancer si 442 au murit in accidente auto'. Da, suna absolut firesc...
      • Like 1
    • @ Marcel Marginean
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu e mai cruntă. Diferența e că putea fi prevenită.
      • Like 2
  • Corina check icon
    Ne-ați adus la esențial. Ce să mai fie de spus?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult