Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Avem fiecare în noi un copil interior, care ne dă bucuria de a trăi. Cum să-l aducem la suprafață

copil in zapada

Foto: Rebecca Nelson / ImageSource / Profimedia

Ne aflăm în perioada cea mai frumoasă a iernii, aceea a sărbătorilor, poate cea mai „sclipitoare” perioadă din an. V-aţi întrebat vreodată de unde vine adevărata magie a sărbătorilor?

Ei bine, fiecare dintre noi are un copil interior. E vorba de acea parte din noi care poate să se bucure de lucruri mici, să râdă din toată inima, să creadă în zâne şi Moș Crăciun, să intre în lumea poveştilor şi să vrea să exploreze tărâmuri magice…

Acest copil interior este de fapt partea din noi care ne dă bucuria de a trăi, este rezervorul nostru de zâmbete. Acest copil merită a fi păstrat în fiecare dintre noi, şi avem nevoie să-l lăsăm să se exprime, pentru a ne păstra optimismul şi prospețimea.

Avem nevoie să ne răsfățăm copilul interior, iar sărbătorile de iarnă reprezintă una din ocaziile cu care îl putem lăsa să “se joace”. De asta mergem să vedem luminițele din oraş, de asta mergem în târgurile de Crăciun, de asta cumpăram tot felul de mici obiecte care poate la prima vedere ar părea inutile: de fapt ele trezesc în noi acel spirit magic în care copilul interior poate crede, fie şi numai pentru cȃteva clipe.

Mulţi dintre dvs. merg la tot felul de petreceri. Da, poate că în final ați primit de acolo un cadou care peste cȃteva zile va fi depozitat într-un fund de sertar, şi poate că adultul din noi ar tinde să ne spună că am pierdut timp (şi bani) pe ceva neserios. Nu ar trebui să gândiți aşa. De fapt toate aceste mici ritualuri au rolul de a-l bucura pe copilul interior, de a-l aduce la suprafaţă fie şi numai pentru cȃteva ore.

Copilul interior înseamnă bucurie, înseamnă încredere, înseamnă curiozitate şi creativitate. Copilul interior se bucură sincer de orice, se iubeşte pe sine şi nu se teme de ceilalţi, priveşte experienţele noi ca pe ceva interesant şi excitant şi nu se sperie de un posibil eşec. Copilul interior este cel care ne dă acel nucleu de bunătate şi seninătate care ne ajută să zâmbim, chiar cȃnd viaţa ne pune la încercare.

Există destule persoane care tind mai degrabă să nege spiritul sărbătorilor: nu iau în serios “prostiile astea” cu Moș Crăciun, Ziua îndrăgostiților, ziua de naştere… de fapt se feresc de orice ar putea să le aducă un fior magic în viaţă. În cazul acestor persoane poate fi vorba de un copil interior rănit sau reprimat, pe care adultul de azi nu vrea să îl întâlnească, deoarece simte că asta i-ar aduce suferinţă. Da, poate fi suferinţă acolo, dar a nu-i da voie copilului interior să se exprime duce la o viaţă destul de searbădă şi rece. Mai degrabă copilul interior are nevoie să fie vindecat – adultul de azi poate să îi ofere ceea ce i-a lipsit copilului real în trecut: dragoste, compasiune şi suport. A fi blȃnd cu sine, a te auto-preţui, a te iubi şi respecta, a pune limite sănătoase în relaţiile cu ceilalţi, toate acestea reprezintă paşi în vindecarea copilului interior.

Pe de altă parte, suprimarea copilului interior nu face altceva decȃt să perpetueze rănile trecute, iar lupta adultului pentru a păstra zidul care ţine copilul interior închis duce la frustrare, răceală, acumulare de suferinţă.

Poate că mulţi din cei care îşi neagă copilul interior nu ştiu cum l-ar putea aduce la suprafaţă, asculta şi vindeca. Şi iată că sărbătorile de iarnă, cu toată încărcătura lor de “magie”, vin să ajute la eliberarea copilului interior. Dacă ceea ce l-a ţinut închis a fost presiunea socială (interiorizată încă de la o vȃrstă fragedă), în decembrie toată lumea are “o scuză” pentru a fi bun şi vesel – aşa că se poate începe simplu, cu o plimbare noaptea printr-un oraş împodobit cu lumini de sărbătoare, cu o incursiune în lumea lui Moș Crăciun (fie ea şi doar din filme şi cărţi), cu o faptă bună sau un zȃmbet către sine şi ceilalţi.

Iar odată lăsat copilul interior la suprafaţă, nu-l reînchideți în temniță pȃnă la anul. Amintiţi-vă că el e rezervorul nostru de optimism şi lăsaţi-l să zburde nu doar la prima zăpadă, dar şi cu primii ghiocei, sau în zilele călduroase de vară, daţi-i voie să se joace cu frunzele colorate de toamnă şi, în general, păstrați-l alături zi de zi … pentru că meritați să vă bucuraţi împreună!

Articol publicat anterior pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult