Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Aventura mea în Republica Moldova: am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi

Votul în Republica Moldova

Pentru prima dată după 20 de ani, alegătorii din Moldova au votat direct pentru președinte, fapt care a generat o campanie foarte virulentă, centrată pe lupta dintre candidatul Estului versus cel al Vestului. 

Punctul culminant al campaniei a fost retragerea din cursă a candidatului Partidului Democrat, Marian Lupu, văzut cu șanse mari de a câștiga alegerile și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc. Acesta a pretins că se retrage pentru a o susține pe Maia Sandu, liderul PAS, opțiunea pro-ocidentală. Cât pe ce a fost să se retragă și Iurie Leancă, liderul Partidului Popular European și Mihai Ghimpu, liderul liberalilor. 

Acesta din urmă și-a condiționat retragerea de preluarea de către Maia Sandu a temei unirii cu România. Ambii au rămas în cursă. În final, lupta s-a dus între Maia Sandu și Igor Dodon, candidatul socialiștilor.

Pentru a vedea pe viu care este atmosfera în zilele dinaintea alegerilor, dar și pe 30 octombrie, ne-am acreditat ca observatori internaționali. Expert Forum a pornit la drum cu două echipe de șase observatori, cu un grant de la Ministerul de Externe. Pe lângă întâlniri cu presă, societate civilă și influenceri locali, am observat procesul de organizare și votare în mai bine de 25 de secții din Chișinău, Orhei și sudul Moldovei. În general, a fost interes mare pentru observarea alegerilor, fiind acreditate 3764 de persoane, dintre care peste 500 au venit din partea unor entități internaționale.

Ziua alegerilor a fost în general una liniștită în zonele vizitate. Dacă ne luăm după rapoartele sau concluziile misiunilor internaționale ale OSCE, Parlamentului European, ENEMO, ale observatorilor naționali de la Promolex sau dacă ne bazăm pe propriile concluzii reiese că nereguli ar fi avut loc în perioada de campanie. Abuzul de resurse publice, finanțarea campaniei electorale sau partizanatul media par a fi principalele probleme, la care mai putem adăuga neclaritatea legislației, perioadele lungi necesare pentru acreditatea observatorilor internaționali (în special cei din partea ONG-urilor). Partidele au folosit mijloace ocolite pentru finanțarea campaniei electorale, cum ar fi sifonarea banilor prin fundații. Centrul pentru Investigații Jurnalistice a scris despre cum fundațiile lui Vlad Plahotniuc, Renato Usatîi (dat în urmărire internațională) sau Ilan Șor (primarul din Orhei, anchetat pentru furtul unui miliard de dolari) au devenit generoase cu partidele sau cetățenii înainte de alegeri. Interlocutorii au mai sesizat probleme legate de neclaritatea legislației și modificarea cu puțin timp înainte de alegeri, dar și disfuncționalități cu privire la funcționarea Comisiei Electorale Centrale (CEC). Așadar, cu o presă puternic aservită politic și cu abuzul de resurse publice puse în mișcare înainte de alegeri, ziua votului a fost relativ calmă.

Am verificat secții de votare cu palmieri și la spitalul de psihiatrie din Codru

Sâmbătă am vizitat cinci secții din Chișinău și suburbii, pentru a vedea cum se aplică ștampila retras pe pătratul din buletinul de vot cu numele lui Marian Lupu. Nu am avut ocazia să vedem pe viu, pentru că ori terminaseră de dimineață, ori nu se apucaseră. Însă am avut ocazia să vedem secții de votare organizate în cele mai exotice locuri: Casa de Cultură a Feroviarilor, în mijlocul căreia erau plantați palmieri de peste 15 ani, Centrul de Cultură și Istorie Militară sau Spitalul de Psihiatrie de la Costiujeni (orașul Codru), o instituție înființată în 1892 ca spital pentru alienații mintal cu colonie agricolă.

Secție de vot din Republica Moldova

Drumul cel lung către Comrat

În ziua alegerilor am ajuns în aproape 10 secții de votare din mediul urban și rural, din zona Ialoveni, Hâncești, Leova și Comrat (Găgăuzia). Cealaltă echipă a mers înspre Orhei și granița cu Transnistria.

La secția deschisă la marginea orașului, la sediul radioului moldovean era agitație încă de la 9 dimineața, chiar dacă era frig, iar majoritatea membrilor comisiei și observatorilor (organizații neguvernamentale și partide politice) stăteau încotoșmăniți, cu fulare. Președinta secției de votare, care se ocupa cu organizarea alegerilor încă din anii ‘80 era nemulțumită de faptul că partidele trimiseseră persoane în vârstă ca membri în biroul electoral și i se părea că nu își poate face treaba cu ele.

La Ialoveni ne-am oprit la fabrica de vinuri, unde mirosul de alcool făcea o combinație perfectă cu frigul din sala de votare. Un reporter de la o televiziune națională transmitea chestiuni cât se pot de banale, fără numere, fără statistici, fără nicio minimă cercetare. Președinta secției de votare discuta cu o alegătoare, care i-a urat să iasă „al nostru” (nu am aflat cine era al lor). Ca și în alte secții avuseseră probleme cu sistemul electronic de verificare a alegătorilor și combatere a votului multiplu. Ca și în 2014 au existat probleme de conexiune, ceva mai mici de data aceasta însă. Picase doar vreo 10 minute. Până acum nu avuseseră probleme cu curentul, care în 2014 căzuse în tot orașul.

Următoarea oprire a fost la secția din Casa de Cultură de la Mileștii Mici, una dintre zonele celebre pentru vinul moldovenesc. Într-o secție semi-întunecată, tinerii care veneau prima dată la vor erau aplaudați. 

Președinta secției de votare se plânge că este frig și nu se încălzește sala, cum se face la secția de la școala din deal. Singura aventură timp de aproape 25-30 de minute cât am stat în secție a fost un domn care încercă să monteze un bec deasupra comisiei electorale. Nu a reușit decât să cadă de pe scară.

În schimb, la magazinul aflat la 50-100 de metri de secție era aglomerație. Deși legea nu le permite, doamnele de la magazin vindeau bere. Am încercat să vedem dacă putem cumpăra și noi o bere. Și am cumpărat, o sticlă de Chișinău Tare, 7% alcool. Doamna care vindea avea o oarecare dilemă, pentru li se ceruse să nu vândă alcool tare, dar ar fi avut voie bere.

La secția de la Casa de Cultură din Bardăr era gălăgie, auzindu-se muzică populară din difuzoare. Unul dintre observatorii cu care discutăm se plânge că Biserica s-a implicat în campanie, iar Mitropolitul Vladimir spusese public „Președintele nostru, Dodon”. Mai mult, la universitate, li s-ar fi cerut studenților să dovedească că au votat cu Lupu.

Deși în Republica Moldova se tipăresc buletine în română și în rusă, în niciuna dintre secțiile vizitate cele tipărite în rusă nu aveau mare căutare. De exemplu, la Hâncești, la o secție de peste 2000 de votanți pe lista de bază (permanentă), se solicitaseră 500 de buletine în rusă, mare parte rămase nefolosite.

La Casa de Cultură din Sărata Galbenă, aproape de Leova, președinta secției ne spune că are o problemă cu listele electorale, care nu sunt actualizate. Chiar dacă a trimis la Comisia Electorală Centrală solicitări, tot mai regăsește pe listă persoane decedate. Și la fel ca în România, eliminarea lor de pe listă poate fi problematică, pentru că este nevoie de prezentarea certificatului de deces.

Intrarea în Leova este păzită de un monument dedicat soldatului Vladimir Vatlin, decedat în 1944, la 20 de ani. În cele două secții marile nemulțumiri erau legate de faptul că până la ora respectivă votaseră aproape numai bătrâni. Cert este că nici tineri nu prea mai sunt care să voteze, mulți din ei fiind plecați în România sau Italia, la muncă sau la studii. 

Unul dintre interlocutori se plânge că s-ar fi dat spăgi alegătorilor să vină la vot și s-au eliberat multe certificate care atestă reședința și permit alegătorilor să voteze pe lista suplimentară. Am fi vrut să vedem și secția din casa de locuit a cetățeanului Ciobanu Ludmila din str. Tighiceanului nr. 61 (care se pare că era de fapt un garaj), însă se pare că nu mai exista la alegerile din 2016.

Drumul spre Comrat, capitala Găgăuziei a fost mai dificil. Însă am descoperit că chiar dacă nu vorbești rusa, engleza sau franceza te pot salva în Iargara, un orașel industrial cu o populație de 4800 de locuitori. Fedea ne-a explicat într-o engleză cât se poate de aproximativă care este drumul cel bun către Comrat (și a funcționat). La fel și în Comrat, unde nu am reușit să ne înțelegem cu președintele unei secții de votare de pe strada Lenin decât în engleză, limbă în care ne-a oferit cu amabilitate un ceai.

Găgăuzia a fost zona cu cea mai mică prezență la vot, sub 40%, fapt care se vedea clar în secțiile de votare. În prima secție, organizată la primărie nu a intrat nimeni să voteze mai bine de 20 de minute cât am stat acolo. Nici la secția organizată la casa de cultură/cinema nu se înghesuia lumea prea tare. În paralel cu alegerile prezidențiale aveau loc și alegeri pentru adunarea populară din Găgăuzia.

Numărarea voturilor ne-a prins în mijlocul Chișinăului, la secția de la sediul Căilor Ferate din Moldova. A fost o secție mică, cu aproape 700 de votanți și cu liste speciale pentru cetățenii din Transnistria care voiau să voteze în Chișinău. La numărătoare au participat mulți observatori, mare parte internaționali.

Așadar, în ziua alegerilor nu am văzut probleme semnificative, ci mai degrabă chestiuni care țin de organizare sau specificul locului (cum ar fi vânzarea de alcool în rural, o practică foarte frecventă și în România). Cu toate acestea, rămân foarte serioase discuțiile despre clientelismul politic care caracterizează perioada dinaintea alegerilor, controlul mass media de câteva persoane și organizarea campaniilor virulente, negative și nevoia de a controla eficient finanțarea campaniei electorale.

Puteți citi mai multe despre aventurile din ziua votului pe pagina noastră de Facebook

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Banca Transilvania-logo

Finanțăm spitale, fabrici, şcoli, universități de stat şi private, baraje şi hidrocentale, autostrăzi şi cabinete veterinare, dar şi sute de mii de oameni. Susținem tot atâtea planuri şi vise ale românilor. Suntem cel mai mare finanțator instituțional al Statului prin impozite şi titluri de stat, precum şi al mediului de business românesc. Facem asta cu capitalul şi datorită competențelor acumulate în cei 25 de ani, aici, în țara noastră.

Citește mai mult

Café Istanbul

Boabe de cafea Arabica Mocha din Yemen se adaugă boabelor din India și Indonezia și te poartă cu simțurile într-un bazar oriental din alte vremuri. Amestecul exotic, intens, cu ale sale note condimentate, ce amintesc de piperul negru, te invită într-o călătorie prin istorie al cărui punct terminus este veacul în care Istanbulul, numit pe atunci Constantinopole, era cel mai bogat și mai populat oraș din lume și forfotea de viață și de tentații.

Citește mai mult