Avertismentul psihologului clinician Atena Stoica: Singurătatea vine cu suferință, iar pe termen lung poate atrage boli cronice, probleme cardiace, anxietate și depresie

Interviul cu psihologul clinician Atena Stoica explorează singurătatea, definită nu doar ca izolare fizică, ci mai ales ca o lipsă subiectivă de conexiuni autentice și un sentiment de gol interior, având consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale, în special în rândul vârstnicilor și al tinerilor afectați de pandemie. Discuția subliniază importanța cultivării relațiilor și a vulnerabilității emoționale în contracararea acestei singurătăți, precum și necesitatea de a găsi un sens și un rost în viață, sugerând activități și suport social ca soluții. De asemenea, interviul abordează impactul tranzițiilor hormonale la femei și necesitatea unor schimbări sistemice și personale pentru îmbunătățirea calității vieții și a stării de bine.

Medicina stilului de viață

◦ Este un domeniu tânăr, cu bazele puse în Statele Unite în urmă cu aproximativ 20 de ani, dar ideea de prevenție prin stilul de viață este veche, datând de pe vremea lui Hipocrat.

◦ Contrar percepției comune care se referă doar la nutriție și activitate fizică, medicina stilului de viață include și alți piloni importanți: gestionarea stresului, consumul substanțelor de risc, conexiunea socială și somnul. Acordarea atenției acestor piloni poate contribui la creșterea stării de bine.

◦ Modificările în stilul de viață sunt o bază pentru toate celelalte intervenții mai specifice, inclusiv în gestionarea stresului și construirea unor obiceiuri sănătoase.

Singurătatea

◦ Este o problemă care a luat amploare în secolul XX și reprezintă o preocupare majoră chiar și pentru liderii politici, având consecințe importante nu doar asupra calității vieții, ci și asupra vieții însăși.

◦ Este privită ca o stare subiectivă, un sentiment de lipsă a conexiunii autentice însoțită de starea de gol interior.

◦ Atena Stoica face o distincție clară între singurătate, însingurare și solitudine, menționând că solitudinea este o alegere conștientă și voluntară, o retragere pentru reflecție.

◦ Singurătatea vine cu suferință și distres, iar pe termen lung poate atrage boli cronice, probleme cardiace, anxietate și depresie.

◦ Nu există o definiție universală acceptată a singurătății, fiind încă un concept în studiu

Singurătatea în diverse contexte

◦ Singurătatea persoanelor în vârstă: Este o problemă importantă în societatea românească. Atena Stoica distinge între izolare socială (o persoană poate fi izolată, dar să caute conexiuni virtuale sau să primească vizite din partea familiei, prietenilor, cunoștințelor) și singurătate (o trăire subiectivă). Pierderea rostului (după pensionare), a persoanelor dragi sau a relațiilor familiale pot contribui la sentimentele de singurătate la vârstnici.

◦ Singurătatea în relație/cuplu: Este un fenomen frecvent întâlnit, caracterizat prin distanțare emoțională, dificultăți în acoperirea nevoilor emoționale, lipsă de empatie și comunicare. Cuplurile întâmpină dificultăți în menținerea relațiilor de calitate pe termen lung, ajungând la tăcere, distanțare și detașare. Oamenii pot rămâne cu un gol emoțional care se manifestă și în alte contexte (muncă, familie, prieteni).

Singurătatea cronică este cea care afectează starea fizică și mentală a organismului.

◦ Singurătatea tinerilor: Anii de pandemie au afectat grav tinerii (20-30 de ani), ducând la izolarea socială și deconectare. Izolarea socială a favorizat singurătatea și dependența de mediul virtual, care nu oferă conexiuni autentice (ex: lipsa îmbrățișărilor care produc oxitocină). Tinerii întâmpină dificultăți în cultivarea și menținerea relațiilor din cauza unor stiluri de atașament nesecurizante (evitante, ambivalente), ceea ce duce la relații toxice, nemulțumiri și frustrări. Există nevoi emoționale fundamentale (conexiune, iubire, validare, apreciere) care, dacă nu sunt acoperite, generează probleme. Atena Stoica ridică și problema nevoii constante de gratificare imediată.

Abilități sociale și emoționale

◦ Este dificil pentru mulți să-și exprime emoțiile și vulnerabilitatea, adesea din cauza rușinii sau a dorinței de perfecționism. Acest lucru blochează conexiunea autentică, deoarece vulnerabilitatea creează conexiune.

◦ Adulții pot să nu știe să exprime ce simt.

◦ Există tipare din copilărie care se repetă inconștient în relații.

◦ Oamenii pot prefera să-și ia animale de companie, deoarece acestea oferă o conexiune autentică și, mai ales, pentru faptul că animalele de companie nu îi judecă.

Impactul schimbărilor hormonale la femei și divorțul

Între 40 și 54 de ani se înregistrează cea mai ridicată rată a divorțurilor.

◦ Perioada de tranziție spre menopauză (perimenopauza), care poate dura până la 10 ani, afectează puternic starea psihică și emoțională a femeilor din cauza dezechilibrelor hormonale, stresului, oboselii, ceții mentale și scăderii productivității.

◦ Peste 76% dintre femeile active din România, cu vârste între 35 și 69 de ani, traversează această perioadă. 

◦ Aceste transformări, alături de posibile pierderi și probleme în cuplu (unde partenerii devin "colegi de apartament"), accentuează sentimentul de singurătate, lipsa de sens și tristețea.

Abordări terapeutice și soluții

◦ Reașezarea pilonilor medicinei stilului de viață (stres, somn) și construirea de noi obiceiuri sunt fundamentale.

◦ Gestionarea stresului: Conștientizarea stresului și a oboselii este primul pas. Este esențial să îți iei mici pauze (2-3 minute) pentru a respira, a te conecta cu corpul și a fi conștient de nevoile sale. Societatea și presiunea socială dezorganizează ritmurile interne ale corpului, ducând la pierderea conexiunii cu sine.

◦ Găsirea unui sens și a unui rost: Esențial pentru a combate singurătatea și golul interior. Chiar dacă nu au existat hobby-uri în trecut, pot fi căutate activități care oferă un scop sau care sunt utile altora.

◦ Reconectarea socială:

▪ Psihologii recomandă găsirea de hobby-uri. Persoanele se pot reconecta cu pasiuni vechi, scoase "din dulap", care le pot ajuta să înflorească și să se simtă împlinite.

▪ Conexiunea socială cu alții este crucială, de exemplu prin voluntariat sau centre pentru vârstnici (cluburi de zi), unde interacțiunea cu persoane mai dinamice poate fi molipsitoare

Pentru cei care nu ajung la psiholog, anturajul și persoanele de suport (prieteni, familie) pot trage persoana către activități și interacțiuni. Găsirea unui job și a unui mediu de lucru potrivit îi poate ajuta pe tineri să interacționeze.

▪ Aceste procese necesită răbdare și antrenament.

◦ Faptul că o persoană vine la psiholog demonstrează dorința de a depăși situația. Atracția spre grupuri și activități, unde se pot lăsa conduși, poate duce la o rezonanță cu ceilalți.

◦ Importanța de a "face o fisură": Este crucial să se rupă cercul vicios al lipsei de răbdare și al deconectării, conștientizând discrepanța dintre ritmul alert și nevoile personale. Acordarea atenției acestei discrepanțe marchează începutul schimbării și al grijii față de sine.

Doamna psiholog Atena Stoica subliniază importanța complexității medicinei stilului de viață și a impactului profund al singurătății în diverse etape ale vieții, oferind perspective asupra cauzelor și soluțiilor terapeutice, cu accent pe conștientizare, reconectare și cultivarea relațiilor autentice.

Acest articol despre singurătate este realizat cu sprijinul Kozel, promotor al conexiunilor reale și susținător al comunităților locale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp