Sari la continut
Republica
Prevenție

Badminton contra cronometru – un nou fel de a juca badminton

Badminton

Foto: Profimedia

Având în vedere faptul că omenirea mereu inventează lucruri noi, am inventat şi eu un nou mod de a juca badminton sportiv – badminton contra cronometru.

E necesar un teren marcat: două dreptunghiuri cu laturile de 5 pe 8 metri, plasate în aşa fel ca distanţa dintre laturile lor lungi să fie de 5 metri, ca în figura alăturată. Fileul nu e necesar. Fiecare jucător se află pe dreptunghiul („teritoriul”) său, pe care nu are voie să-l părăsească în timpul jocului. Cei doi jucători au scopul de a-şi da fluturaşul de la unul la altul şi de a face cât mai multe schimburi într-un interval de timp cronometrat – 60 de secunde. În cazul competiţiilor pe echipe, e preferabil să existe un arbitru, care să cronometreze, să vegheze la respectarea regulilor şi să numere loviturile.


Sunt permise orice fel de lovituri: atât pe orizontală, rapid şi direct spre paleta partenerului, cât şi mai pe verticală, în boltă, dând astfel răgaz partenerului să se pregătească în preluarea corectă a fluturaşului. Totuşi, pentru a face cât mai multe schimburi într-un interval de timp determinat, loviturile ar trebui să fie rapide, directe, adică orizontale, şi precise. Jocul ar trebui să fie fără întreruperi, adică fără a lăsa să cadă jos fluturaşul. Dacă totuşi fluturaşul cade, jucătorul aflat mai aproape ia repede fluturaşul de jos şi continuă jocul. Dacă fluturaşul cade în afara „teritoriului”, jucătorul aflat mai aproape are voie să iasă din dreptunghiul său pentru a lua fluturaşul. În acest caz, jucătorul trebuie să revină în dreptunghiul său înainte de a continua jocul, în acelaşi mod, până la expirarea timpului. Dacă un jucător părăseşte partea sa de teren în timpul jocului, arbitrul fluieră şi jocul trebuie întrerupt, adică jucătorul spre care se îndreaptă fluturaşul în acel moment trebuie să-l lase să cadă. Imediat după ce fluturaşul a căzut, jocul poate continua, la fel ca în cazul când fluturaşul cade din cauza unei lovituri imprecise.

Marea diferenţă faţă de badmintonul după regulile de competiţie actuale este că cei doi jucători joacă împreună, colaborează, formează o echipă, nu joacă unul împotriva altuia. Faţă de badmintonul jucat pentru recreere, cum joacă majoritatea amatorilor, diferenţa este că există reguli de respectat şi obiective de atins şi că jocul devine foarte solicitant fizic. După cele 60 de secunde te simţi ca după un sprint de 400 de metri. 

Jucând după aceste reguli, am ajuns la recordul de 75 de lovituri în 60 de secunde.

Se pot face competiţii pe echipe, fiecare echipă urmărind să realizeze cât mai multe schimburi. Astfel, un meci poate avea mai multe seturi de câte 60 de secunde (2, 4 etc.). În caz de egalitate, se joacă un set suplimentar, până când una dintre echipe obţine un avantaj.

Acest nou fel de a juca badminton poate fi foarte spectaculos şi atrăgător pentru public. Cu puţin noroc, în viitor va deveni un sport olimpic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult