Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Bampirii de Bruxelles

În seara asta parcă s-a rupt o vrajă neagră care sufocă România de doi ani. Românii au putut să-i vadă aici, în Ateneu, la noi, pe bampirii de la Bruxelles, care sug sângele poporului, care ne calcă în picioare, care ne tratează ca pe o colonie, cum ne-au tot zbierat în ureche Dragnea, Tăriceanu și banda lor.

Și au văzut niște oameni câtuși de puțin aroganți, care n-au venit să ne ia de sus și să ne dea ordine. Sau să ne livreze niște texte nepăsătoare și uscate, în langue de bois, căci există și o limbă de lemn europeană.

Dacia 1300, prima mașină a familiei Tusk, cum a mărturisit în românește Donald Tusk, președintele Consiliului European, s-a dus până în satele cele mai îndepărtate ale României. Tajani, Juncker, Tusk au citat din mari personalități românești, Grigore Gafencu, Emil Cioran, Nichita Stănescu, George Enescu, Brâncuși..., au pomenit momente marcante ale istoriei noastre – a putut astfel să înțeleagă orice român că pe liderii europeni chiar îi interesează țara asta. Mai mult, că vor să ne câștige de partea lor, că au nevoie de noi în această perioadă plină de dificultăți pentru Uniunea Europeană. Asta m-a făcut să mă simt mândru că sunt român, ceea ce rar am prilejul. 

Îți recomandăm

De la primele vorbe în limba română ale lui Tusk, a apărut evident ridicolul discursului lui Tăriceanu, care a vorbit în engleză ca să se dea „european”, încercând totodată să păstreze voturile celor care îi aplaudă antieuropenismul de atâtea ori dezgustător.

Iar Dragnea a devenit grotesc chiar prin absență. Nu cred că este cineva care să nu se fi gândit că locul individului pur și simplu nu era acolo (poate doar lângă Adrian Severin) și că viața României poate să se apropie de normal fără aiurelile antioccidentale scelerate ale baobabului din Scornicești, pardon, Teleorman.

În lunga sa vorbire căreia, ca să zic așa, i-a dat citire, premierul a tot declamat că România se află ireversibil pe calea europeană, că nu e de conceput o Românie în afara Europei, cu toate eforturile Excelenței Sale Dăncilă de a suprapune Constituția românească Uniunii Europene, pentru a justifica ticăloșii ulterioare. 

Care ticăloșii, cu siguranță vor veni. T. Toader, Teodorovici, Iordache, Leș și ceilalți adunați sub cupola Ateneului vor continua să-și facă fiecare treaba lui murdară.

Dar refuz să cred că sunt puțini românii care au priceput acum pe ce baliverne mărginașe se ține măgăoaia politică PSD-ALDE... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult