Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Băncile, cazinourile, notarii, agenții imobiliari și fundațiile, obligate să transmită ANAF, zilnic, rapoartele de tranzacţii suspecte de minimum 15.000 euro

Noi obligații de raportare către ANAF apar într-un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală.

În primul rând, vor fi afectate instituțiile de credit (bănci, IFN, cooperative de credit), notarii și executorii judecătorești. În al doilea rând, impactul se va resimți și în business pentru că ANAF va beneficia de un volum tot mai mare de informații pe care le va utiliza în analizele de risc și controalele care sunt efectuate în baza acestora.

Mai precis, proiectul propune, printre altele, modificarea art. 61 din Legea nr. 207/2015 care prevede obligația entităților raportoare de suspiciuni în sensul Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor de a transmite informații către ANAF.

Dacă în acest moment, articolul menționat instituie obligația prin trimiterea la prevederile Legii nr. 656/2002, textul modificat prevede obligații specifice pentru categoriile obligate să raporteze.

O altă noutate este că atât notarii, cât și executorii judecătorești sunt excluși din categoria persoanelor care pot refuza furnizarea de informații. Vor mai putea să refuze frunizarea de informații preoţii, avocaţii, consultanţii fiscali, auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii.

Modificările vizează și obligațiile instituţiilor de credit care, în prezent, trebuie să transmită organului fiscal informaţii cu privire la închiderile şi deschiderile de conturi bancare, cu datele de identificare ale titularilor respectivelor conturi (numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul fiscal şi codul de identificare fiscală).

Care sunt modificările propuse?

Nota de fundamentare a proiectului arată că modificările sut necesare pentru a permite ANAF să identifice în mod corect și fără echivoc contribuabilii evazioniști, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale și să evite investigații suplimentare inutile.

• se instituie obligația instituțiilor de credit de a comunica, la solicitarea ANAF, beneficiarii reali ai operațiunilor bancare

• se instituie în sarcina acelorași entităţi raportoare, a obligației de a transmite ANAF, zilnic, operațiunile în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele

• se instituie obligația de a raporta transferurile externe în și din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro

• se introduce obligația ca anumite entităţi prevăzute expres de lege, precum și cele care realizează transferuri electronice de numerar, să transmită ANAF, zilnic, rapoartele de tranzacţii suspecte pentru operațiunile în lei sau în valută despre care au luat cunoștință cu ocazia desfășurării activității, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

Entitățile prevăzute expres sunt:

a) instituţii de credit şi sucursale din România ale instituţiilor de credit străine;

b) instituţiile financiare, precum și sucursalele din România

c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;

d) cazinourile;

e) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;

f) furnizorii de servicii pentru societăți şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e)

g) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;

h) agenţii imobiliari;

i) asociaţiile şi fundaţiile;

j) orice persoană sau entitate care realizează tranferuri electronice de numerar

se elimină dreptul notarilor publici și executorilor judecătorești de a refuza furnizarea de informații către ANAF. Motivul este că aceștia dețin informații și documente relevante din punct de vedere fiscal.

Care sunt informațiile relevante fiscal?

Sunt cele referitoare la patrimoniul persoanelor fizice, în speță cele referitoare la contracte de vânzare-cumpărare de imobile, documente aferente procedurii succesorale notariale, punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, recuperarea pe cale amiabilă a creanțelor și alte documente cu relevanță fiscală.

Pe baza acestor informații, ANAF poate depista venituri neimpozitate din cauza nedeclarării.

Pe de altă parte, proiectul reglementează accesul ANAF la registrele naţionale notariale pentru a afla informații despre finalizarea procedurii succesorale şi împărţirea bunurilor succesorale.

Notă: Proiectul de modificare a Legii 207/2015 se află, încă, în dezbatere publică și pot apărea alte modificări până la aprobarea și publicarea sa în Monitorul Oficial.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult