Plătitorii de TVA vor avea și mai multe obligații de declarare a operațiunilor, după modificarea D394, deși autoritățile susțin că au simplificat-o. Practic, crește atât volumul de informații, cât și nivelul de detaliere al acestora.
Am analizat noile prevederi și a inventariat efectele pe care le vor produce în practică de zi cu zi a contabilității și a societăților.
Un prim exemplu pentru a înțelege complexitatea noii declarații 394 este obligația de raportare a tuturor achizițiilor și vânzărilor de telefoane, microprocesoare, console de jocuri, tablete și laptopuri, indiferent de valoarea acestora.
Aproape orice firmă a vândut măcar o dată un telefon sau un laptop uzate angajaților. Fiind vorba de persoane fizice, înscrierea acestor livrări înseamnă completarea datelor referitoare la adresă (localitate, stradă, număr, bloc, apartament etc) dacă nu se declară CNP. Așadar, observăm că, în ciudă anunțului că se renunță la CNP, sunt solicitate alte informații foarte detaliate și care impun eforturi suplimentare pentru a fi extrase din softul informatic.
Principala concluzie este că va crește riscul de apariție a unor erori, care au ca efect încadrarea societății în categoria de risc fiscal ridicat și expunerea acesteia la controale.
În același timp, costurile de administrare vor fi mai mari întrucât va fi necesară adaptarea sistemelor informatice și contabile ale companiilor pentru raportarea unor informații complexe și detaliate.
Care sunt riscurile care pot apărea din cauza compelxitatii declarației?
* pot apărea mai multe erori din cauza volumului mare de informații;
* este posibil ca tranzacțiile pe care le raportați să nu se regăsească în declarațiile clienților/furnizorilor;
* tranzacțiile cu persoane neplătitoare de TVA (achizițiile de la PFA, de exemplu) vor putea fi detectate doar printr-o simplă analiză a declarațiilor 394 depuse;
* repetitivitatea și valoarea achizițiilor de la persoane neplătitoare ar putea însemna încadrarea într-o categorie de risc fiscal;
* furnizorii, în general, trebuie să fie minuțios verificați (din punct de vedere al valabilității codului de TVA, activității/inactivității fiscale, aplicarea ori nu a sistemului de TVA la încasare etc).
În referatul de aprobare a formularului, ANAF explică: „datele colectate prin intermediul formularului propus vor contribui la îmbunătățirea activității de analiză de risc”.
Care sunt noutățile D394 din OPANAF 1.105/2016 comparativ cu OPANAF 3967/2015?
Principala noutate și singura îmbunătățire față de ce era prevăzut anterior este că D394 se va depune începând cu 1 iulie 2016, în loc de 1 aprilie, fiind totodată eliminată obligația de a face declarații retroactive pentru perioada de la începutul anului.
O altă modificare este că până la 31 decembrie 2016, vânzările către persoane fizice se vor declara detaliat doar dacă valoarea individuală a facturilor este mai mare de 10.000 lei. Rețineți, însă, că după 1 ianuarie 2017, se vor declara detaliat toate facturile emise către persoane fizice, indiferent de valoare.
O altă noutate este că CNP a devenit opțional pentru livrările către persoane fizice. Însă, dacă nu se completează CNP trebuie detaliată adresa, cu multe câmpuri obligatorii (țara, județ/sector, localitate, stradă, număr, apartament etc). În opinia noastră, efortul este cel puțin la fel de mare, chiar dacă autoritățile spun că au introdus o măsură de simplificare.
Apar și obligații de declarare în plus față de versiunea D394 din ordinul vechi. Astfel, în ceea ce privește raportarea tuturor achizițiilor și vânzărilor de telefoane, microprocesoare, console de jocuri, tablete și laptopuri, observăm că vor fi dificil de declarat microprocesoarele pentru că sunt greu de identificat de către un contabil prin facturile de achiziții, atunci când se cumpără un calculator ori un echipament pe componente, de exemplu.
Probleme în plus de raportare vor fi în privința tranzactiilor intracomunitare și cu țări terțe. În acest caz, nu se vor mai declara toate operațiunile, așa cum era prevăzut în vechiul ordin, ci doar cele care nu sunt declarate prin formularul 390 pentru cele intracomunitare, ori cu declarație vamală pentru tranzacțiile cu țări terțe. Acolo unde softul nu generează automat declarația 390, considerăm că va fi greu de identificat de către acesta dacă operațiunea respectivă este sau nu în declarația 390 sau este import cu declarație vamală de import.
O altă situație complicată vizează toți distribuitorii care au acorduri cu lanțurile de magazine prin care acestea facturează discounturi, bonusuri etc în numele lor pentru că vor avea obligația de a declara detaliat seriile și numerele de facturi emise de beneficiar în numele furnizorului, pe fiecare cod de astfel de beneficiar!!
Ce se declară în D394?
De reținut! Se declară toate achizițiile și vânzările efectuate atât cu persoane înregistrate în scopuri de TVA, cât și cu cele neînregistrate, din România ori din afara României, raportarea fiind efectuată detaliat, pe fiecare cod/număr de înregistrare fiscală ori cod numeric personal/adresă. În plus, mai trebuie declarate și:
* plaja de facturi utilizate într-o anumită lună, numărul și seria facturilor stornate ori anulate și numărul și seria autofacturilor; prin facturi stornate ce trebuie raportate se înțeleg acele facturi a căror valoare totală este negativă, adică pot fi și facturi de discount care nu înseamnă facturi stornate;
* sunt introduse secțiuni noi privind operațiunile efectuate cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA din România, respectiv operațiuni cu persoane impozabile nestabilite în România, neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, stabilite în alte state membre, respectiv în afară UE;
* pentru achizițiile efectuate de la persoane neînregistrate în scopuri de TVA, pe lângă numărul de facturi și valoarea acestora, se vor completa și detalii privind natura achizițiilor, grupate în: cereale și plante tehnice, deșeuri feroase și neferoase, masă lemnoasă, clădiri, terenuri, alte bunuri, servicii.
* se raportează defalcat operațiunile pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale;
* în cazul în care pentru perioada respectivă s-a depus decont de TVA cu opțiune de rambursare, trebuie să se detalieze natura operațiunilor efectuate în perioadă din care provine TVA de rambursat;
* în situația în care în perioada de raportare s-au desfășurat activități cuprinse într-o listă ce poate fi actualizată oricând, pentru fiecare activitate din lista desfășurată trebuie să se completeze valoarea livrărilor și valoarea TVA, defalcate pe cote de TVA. În lista actuală sunt cuprinse: cofetărie și produse de patiserie, spălătorie auto, comerț cu amănuntul al carburanților, al florilor, plantelor și semințelor, al animalelor de companie și a hranei pentru acestea, transporturi cu taxiuri, hoteluri, pensiuni turistice, restaurante, baruri, activități de curățenie, ale centrelor de fitness, activități de coafură și înfrumusețare, servicii de pompe funebre. Astfel, un contribuabil care desfășoară două sau mai multe activitai, va trebui să țină evidența vânzărilor separat, pentru fiecare dintre ele.
Analiza a apărut pe contexpert.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vai mama ,noastra ce am ajuns ca tara! suntem de rasul UE,de rasul intregii Europe si nu numai pentru ca suntem condusi de niste neputinciosi care azi fac o lege si de maine zi o tot modifica,iar Codul Fiscal............ce sa mai spun,curata bataie de joc la adresa investitorilor. Culmea este ca statul de cele mai multe ori prin reprezentantii sai dovedeste ca este neserios,necinstit,imbecil si neputincios (mai ales legat de returnari de bani catre cetateni)