Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Banii sau votul!

Cum am ajuns în această situație care amintește atât de crunt de anii `80 sub Ceaușești, cu deosebirea că mai putem, încă, vota liber?

În toate scrutinele post `89 a existat o masă constantă de alegători care au votat cu burta și buzunarul, nu cu creierul sau inima. Mituiți fie cu ulei, zahăr, făină, mici și bere, fie cu promisiuni de mărire a salariilor și pensiilor, au contribuit întotdeauna semnificativ la ce a fost mai rău în rezultatul alegerilor.

Cum ar putea fi diminuată, dacă nu înlăturată, influența pe care o exercită această tenie electorală din organismul democratic românesc, asta însă fără a știrbi drepturile și libertățile de vot ale cetățenilor?

Prima idee este creșterea participării la vot.

Există state europene, Belgia, Grecia, Luxemburg, Cipru, în care votul este obligatoriu, absența fiind sancționabilă cu amendă sau pierderea unor drepturi. Nu am fost niciodată de acord cu o asemenea măsură, pentru că este contrară ideii fundamentale a democrației: libertatea opțiunii. Trebuie să fii liber să-ți depui votul sau să n-o faci – vot obligatoriu e un nonsens în democrație.

O asemenea constrângere introdusă în România ar fi nu numai nedemocratică, dar și ineficientă: prezența la urne nu s-ar îmbunătăți considerabil, iar cei care ar veni totuși, de frica amenzii, și-ar anula furioși buletinul de vot ștampilându-l peste tot.

O a doua idee, despre care nu cunosc să fi fost enunțată vreodată de cineva undeva, este: banii sau votul.

Oricărui cetățean cu drept electoral să i se ofere două posibilități între care poate alege liber. Sau își va primi buletinul de vot, pe care îl va introduce în urnă, sau statul îi va da o sumă de bani, nu neglijabilă, cu condiția să semneze că nu va merge la vot.

Sau-ul este exclusiv: dacă persoana nu-și respectă contractul și încearcă să voteze, să fie supusă sancțiunilor existente pentru fraudarea votului.

În acest fel, sunt șanse ca mulți dintre cei care, din diverse motive, sunt mereu gata, renunțând la demnitatea și onoarea lor cetățenească, să-și vândă votul ticăloșilor (căci cei care cumpără voturi nu pot fi decât ticăloși) s-o poată face către stat, ieșind însă din mecanismul electoral, încetând să-l intoxice.

Poate crește astfel ponderea la urne a cetățenilor care nu ar ceda sub nicio formă dreptul lor de a vota liber.

Bineînțeles că e posibil ca unii care n-au călcat într-o secție de vot de ani de zile sau niciodată să se prezinte pentru a ridica suma respectivă. Acestea ar fi pierderi asumate.

Bineînțeles că mituitorii din politică pot să liciteze mai mult decât suma „mână moartă” susmenționată pentru un vot, dar asta îi stresează financiar și, în plus, banul pentru care nu faci nimic e mai valoros, foșnește mai mătăsos, decât cel pentru care faci ceva – te duci la vot, dovedești că ai votat cum trebuie, poți fi tras în piept cu făgăduieli etc. Ce-i în mână nu-i minciună. Și Moca e Mecca!

Costurile la care s-ar ridica acțiunea Banii sau Votul ar putea fi considerabile; dar, investiția, căci o investiție este, nu are cum să nu se dovedească profitabilă, ținând seama de răul imens, pe termen lung, pe care îl produc României vânzătorii de vot...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult