Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Barna Nemethi, CEO Curtea Veche Publishing: „În pandemie, numărul manuscriselor trimise la editură a crescut semnificativ”

Barna Nemethi

De sute de ani, inima afacerilor cu carte este imprimată pe hârtie, iar contractul autorului cu cititorii săi este unul scris. În ciuda ascensiunii rapide a audiobook-urilor, care au generat anul trecut în SUA venituri de peste 1 miliard de dolari, și a avantajelor e-Book-urilor, cea mai mare parte din cunoașterea umană este încă transmisă pe un suport care are încă volum, textură și miros de cerneală. Însă rolul pe care hârtia îl are în funcționarea unei edituri este mult mai mic decât îl avea nu cu mult timp în urmă.

Barna Nemethi, CEO al Curtea Veche Publishing, povestește că înainte un manuscris circula în interiorul editurii în 3 sau 5 copii până să ajungă pe rafturile librăriilor. În timp, numărul a fost redus la una singură. „Noi am schimbat un pic lucrurile și aproape am renunțat la hârtie încă de dinainte de pandemie, dintr-un motiv destul de interesant: nu am găsit pe nimeni care să ne recicleze hârtia. Erau între 3 și 5 copii tipărite și, la un moment dat, se adună foarte multă hârtie, dar, în mod ironic era prea puțină încât să prezinte interes pentru un reciclator. Am redus la o singură copie tipărită și acum la zero”, povestește el. Încă din luna martie a anului trecut, întreaga activitate redacțională s-a mutat la distanță, iar astăzi, redactorii editurii citesc manuscrisele pe ecranele calculatoarelor. 

„Acum citim online, luăm toate măsurile sunt tot felul de softuri pentru a transforma lumina albastră în lumină galbenă, încercăm să luăm monitoare cât mai bune sau ochelar de protecție, dar totul se face pe PDF-uri”, spune Barna Nemethi, care lucrează, la rândul său la distanță, cu ajutorul unui laptop. „E mai ușor procesul de scriere, e mai ușor procesul de redactare, e mai ușoară logistica. Primele lucruri consistente pe care le-am scris vreodată au fost scenarii de film, pe care le scriam la început de mână. După care clar am trecut pe laptop. Primul meu laptop l-am avut în anul întâi de facultate și era entuziasmul tehnologiei, mi s-a părut că îmi permite libertate de deplasare oriunde și asta a fost suficient ca să fac tranziția”, povestește CEO-ul Editurii Curtea Veche.

Legătura dintre citit și prosperitatea unei țări

Autorii scriu în nenumărate feluri. Hemingway scria în picioare la mașina de scris. Astăzi, unii scriu încă de mână, mulți scriu la computer sau se folosesc de telefonul mobil pentru a lua ciorne din viață. Scriitorii pot ajunge mai ușor ca niciodată la comunitățile lor cu ajutorul rețelelor sociale. Indiferent de schimbările tehnologice, actul de a citi rămâne în esență același. Și pentru a-și păstra esența și puterea transformatoare nu poate fi grăbit, spune Barna Nemethi. Cititul de cărți și nu de statusuri pe Facebook crește durata în care ne putem păstra puterea de concentrare pe un anumit subiect și cultivă discernământul. „E o diferență foarte mare între informație și propagandă, între gândit încet versus gândit rapid. Dacă informație e scurtă, procesarea e tot timpul emoțională, dacă informația e lungă, procesarea este obligatoriu rațională. Noi trebuie să scriem și să citim pentru a înțelege lucruri. Acest creier e ca un mușchi, el trebuie antrenat și felul în care îl folosim determină direct dacă noi înțelegem sau nu ce se întâmplă, dacă noi evoluăm sau nu. Cititul va rămâne în continuare principala formă de a primi informație complexă sau curatoriată, o spun toți experții. Trebuie să citim măcar 15 minute sau 30 de minute pe zi. Trebuie să treacă o perioadă mai lungă de timp în care atenția să fie concentrată pe același lucru ca să se activeze acest mușchi secundar al creierului”, explică Barna Nemethi. De aceea poți petrece zile întregi citind informații de pe rețelele sociale fără a-ți folosi aproape deloc rațiunea.

„Concentrarea creierului pe un singur subiect este un proces extrem de necesar și de sănătos pentru corp”

Potrivit studiilor, variabila cititului are impact asupra nivelului de trai într-o țară și există o corelație directă, între cât citești și cum înțelegi ce se întâmplă în jurul tău, o corelație între rezultatele la citire la testele PISA și rata vaccinării dintr-o țară. Cititul are însă și un impact asupra sănătății mintale. „Acea deconectare senzorială de lumea înconjurătoare și concentrarea creierului pe un singur subiect este un proces extrem de necesar și de sănătos pentru corp. De sute de ani, în Vest, meditația era reprezentată de citit și plimbat. Era parte din obiceiul de sănătate al omului. Dacă tu te duci și citești seara și după trei pagini ai adormit, e perfect. Cititul și-a atins scopul”, crede CEO-ul editurii Curtea Veche.

„Se citește foarte puțin. Dacă compari cât se citește cu câte opțiuni de citire ai, e o asimetrie foarte puternică”

Cu toate acestea, 1 din 5 români nu a citit niciodată o carte, iar 50% dintre cetățeni nu au citit nicio carte în ultimul an. „Se citește foarte puțin. Statisticile sunt corecte și, dacă vă uitați dintr-o perspectivă statistică, ironia este următoarea studii mai aprofundate decât cele foarte macro nu putem să facem pentru că se citește prea puțin. Cât se citește în România acum e în marja de eroare a unui studiu macro.

În România există un paradox. Editurile fac un efort foarte mare să aibă un portofoliu complet, dar, dacă compari cât se citește cu câte opțiuni de citire ai, e o asimetrie foarte puternică. E o luptă foarte mare să scoatem cărți în sincron cu ce se întâmplă afară. Noi am scos acum autobiografia Melindei Gates, „Un moment de ascensiune,” în sincron cu ce s-a întâmplat afară. Dacă intrăm în toate librăriile, vom vedea că avem toate cărțile, din toate domeniile, indiferent dacă ele sunt citite sau nu. Dacă ne-am baza doar pe ce se citește realmente, am avea o piață de carte foarte săracă. Dacă luăm cifrele cumulate de afaceri ale editurilor, vedem că românii cheltuie între 5-7 euro pe an pe carte pe cap de locuitor. Și asta include tot, manuale, cartea de învățat pentru șofat. Absolut tot”, subliniază Barna Nemethi, care spune că, din acest motiv, editura Curtea Veche a început o campanie de încurajare a lecturii.  #SummerBrain2021 îi provoacă pe cititori să își „lucreze” și mintea înainte de a merge la plajă, cu ajutorul unui program de antrenament stabilit de profesioniști în lectură, pe pagina de Instagram a editurii. Programul de reading challenge se întinde pe patru săptămâni și are trei grade de dificultate în domenii diferite, incluzând atât un club de lectură, cât și reduceri și premii.

„E nevoie de o schimbare profundă în felul în care explicăm beneficiile cititului de la început”

El crede că felul în care în România li se vorbește copiilor despre citit în școală este greșit. A citi nu este un act elitist, ci o deprindere sănătoasă de viață, un fel de a avea grijă de noi și de creierul nostru care trebuie să intre în rutina de la începuturi. „E nevoie de o schimbare profundă în felul în care explicăm beneficiile cititului de la început. Studiile arată că, dacă ai pierdut startul la citit în clasele I-IV e foarte dificilă e recuperarea”.

Vede un semn încurajator în deschiderea din ce în ce mai mare către cartea de non-ficțiune. „Începe din ce în ce mai mult să se înțeleagă că cititul nu e doar beletristică, beletristica este ce mai înalt nivel de citit pentru că trebuie să înțelegi că metafora din spatele poveștii tot în viața reală se manifestă. Începe să fie un interes din ce în mai mare către non-ficțiune. oamenii vor să afle mai multe despre lumea în care trăiesc, despre cum funcționează banii, vor să înțeleagă mai multe despre psihologia lor. Aceasta este o literatură obligatorie în țările vestice”, spune Barna Nemethi.

„Chiar și editurile din afară s-au confruntat cu o dublare sau o triplare a numărului manuscriselor primite în pandemie”

Chiar dacă editurile se plâng de lipsa de cititori, dorința oamenilor de a scris cărți a crescut în pandemie. „E un fenomen interesant, chiar și editurile din afară s-au confruntat cu o dublare sau o triplare a numărului manuscriselor primite în pandemie. Chiar acum începe să se simtă cel mai tare acest fenomen, pentru că a durat niște luni până au scris. Numărul de manuscrise trimise la editură a crescut semnificativ. Asta oricum este o problemă. Foarte mulți oameni care sunt la prima carte și care nu cunosc procesul de lucru au impresia că ăsta e modul principal de a trimite o carte și, din păcate, editurile nu fac față la numărul de manuscrise primite. Pur și simplu e imposibil să trecem prin toate, eu compar ce se întâmplă cu manuscrisele trimise nepromptat cu triajul la spital - nu ai timp să te uiți, nu ai timp să citești toată lucrarea, pur și simplu aplici niște reguli de triaj foarte brutale și rămâi cu o selecție foarte redusă pe care încerci să o acoperi. Un scriitor care face asta, scrie un mail și trimite cartea la 5 edituri -de multe ori nici măcar în formă definitivă, și ar trebui să avem resurse toate editurile să citim același manuscris. Sunt mult prea multe, nu avem atâta resursă umană ca să trecem prin toate. Plus că știm, după atâta timp, că puține din aceste manuscrisele ajung să fie publicate”, spune Barba Nemethi. Câte cărți primesc în acest fel? „În medie 2-3 pe zi. Dar mai sunt și perioade cu pauze.”

Articolul face parte din campania „Youniverse” susținută de Dell Technologies. XPS încurajează performanța, provocarea statu-quo-ului și depășirea limitelor, pentru a livra cea mai bună calitate în afaceri, dar și în viața de zi cu zi. XPS a fost catalogat în cadrul CES2020 drept „Best in show” – cel mai bun laptop de 13’’ în categoria sa.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    OK, pledoarie pentru carte. Nu știu dacă un adult (care n-a citit decât lecturile obligatorii din școală și poate nici pe alea) se mai poate obișnui să citească. Dragostea de carte se dobândește în copilărie. Copiii și tinerii care azi citesc vor transmite pasiunea copiilor lor. Acum se citește puțin dar situația se poate remedia în timp.
    1. Că nu-i timp și nu-s oameni destui să citească manuscrisele noi... dacă n-ați fi fost serios aș fi crezut că-i o glumă. Păi e o ocazie minunată de a descoperi noi autori și evident noi best-seller și voi vă plangeți? Ca un magazin care se plânge că are prea mulți furnizori.
    2. Formatul de carte. Vă plângeți că lumea nu citește. Știți bine că cine citește va mai citi, cine nu, nu. Cum spuneam treaba e perfectibilă în timp. Până una-alta, ce anume faceți să veniți în întâmpinarea dorințelor clienților? Măcar i-ați identificat? Pleiada asta nouă de ecologiști și nu numai ar citi bucuroși în format electronic. Mă uit un pic pe oferta de carte electronică și ce văd? Google play, .Apple books și încă una. Dlor, vorbiți serios? Unde sunt cărțile în epub, pdf, mobi? Aceiași cititori au și e-readere. Sper că nu vă imaginați lectura dinainte de culcare pe telefon/ tabletă...
    Voiam să încep o pledoarie pentru renunțarea la drm în varianta tare dar se pare că n-am la ce. Editurile din afară au renunțat la protecția dură în favoarea celei slabe ori NICIUNA. Da, niciuna! Pentru câțiva cenți în plus. Am avut o pățanie de toată jena cu o carte de la o editură românească în format acsm.
    Deci domnilor, ca în orice afacere e de recomandat să identificați potențialii clienți și să veniți cu oferte. Observ și aici orientarea nu către BENEFICIAR ci un monolog al FURNIZORULUI.
    Altfel vă veți plânge în continuare că lumea nu citește. Ba citește. Dar le caută pe aiurea, pe platforme gen Scribd. Ia vedeți dvs câte edituri au cărți pentru Kindle. Va zic eu, foarte puține. Și încă un pont, sunt mulți români plecați care n-au acces la cărți în format fizic și ar dori mai multă carte electronică. Iar bibliotecile nu sunt extensibile, spațiul de depozitare ajunge odată la limită.
    Deci, succes. Ori vor avea acele edituri care simt mersul vremurilor.
    • Like 0
    • @ Delia MC
      Din păcate sau din fericire, și aici constat că soluția pentru a crește numărul cititorilor este ... tot Meritocrația ! O parte din explicații pentru lipsa ”microbului lecturii” se află în neimplementarea în societate a principiilor și criteriilor Meritocrației. Meritocrația implică competență iar competența implică instruire /lectură și experiență. Dar dacă privim în societatea românească, observăm că competența (plus caracterul) lipsesc dintre criteriile care se impun la alegerile sau numirile importante. În ziua de azi, constați că alegerile și/sau numirile în funcțiile importante au tangență cu competența (și implicit, cu Meritocrația) doar din întâmplare, și aceasta tot mai rară.
      Așadar, hai să implementăm Meritocrația și vom câștiga la toate capitolele, inclusiv la nivelul de cultură generală ca și la nivelul de civilizație generală.
      • Like 0


Îți recomandăm

Scoala de asistenti

Săli mari de curs, coridoare largi, încăperi care simulează la detaliu saloane de spital, manechine și roboți care vorbesc și sunt conectați la senzori ce transmit profesorilor supraveghetori dacă manevrele sunt efectuate corect. Dar- dincolo de teorie și practică- cei care trec pe aici își însușesc una dintre cele mai importante comportamente ale unui cadru medical: cum să arate empatie față de bolnavii pe care îi tratează.

Citește mai mult