Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Băsescu spune că Moldova trebuie să renunțe la neutralitate și să candideze la NATO pentru ca România să o poată ajuta în cazul unei invazii rusești

Imagine cu Traian Băsescu la Chișinău. Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Foto: Inquam Photos / Elena Covalenco

Dacă Republica Moldova ar fi invadată de Rusia, așa cum s-a întâmplat cu Ucraina, România ar trebui să reacționeze în vreun fel? Poate face acest lucru? Sunt întrebări din ce în ce mai des puse la București, iar Traian Băsescu, un susținător al drumului pro-european al Chișinăului, nu se ferește să răspundă la ele. În cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, fostul președinte al României a declarat că în eventualitatea în care Rusia atacă Republica Moldova, statul român „nu poate să reacționeze și ca atare, degeaba trebuie să reacționeze”.

Republica Moldova nu-i obligată de nimeni să se declare stat neutru, spune Traian Băsescu. „Republica Moldova poate să-și modifice Constituția. Dacă vor să le scrie în Constituție că sunt stat neutru, trebuie să știe că România nu-i poate ajuta cu trupe, putem să-i ajutăm cu muniții, cu materialul militar. Dar în niciun caz România nu poate intra cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova ca să o sprijine, pentru că asta prevede doar Tratatul Atlanticului de Nord”, spune fostul președinte.

Întrebat ce ar trebui să scrie în Constituția Republicii Moldova, acesta a declarat că guvernul de la Chișinău „ar trebui să renunțe la neutralitate și să ceară oficial intrarea în NATO”.

Traian Băsescu mai spune că Republica Moldova mai are o variantă, care e mult mai soft, anume „unirea cu România”. Și atunci, spune fostul președinte al României, moldovenii „ar fi bine mersi NATO și în Uniunea Europeană, cu toate avantajele și dezavantajele”. „Sunt și dezavantaje la aceste apartenențe, cum ar fi celebra suveranitate este diminuată”, a mai spus Băsescu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Desi Basescu mai da dovada din cand in cand de luciditate, acum a luat-o razna rau. Ce trupe sa trimiti intr-o tara ca nu are cu ce se apara si la ce risc te expui cand faci asta?
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Fără supărare, domnule Badea: ce-i cu "Băsesciada" asta de weekend.

    Am numărat vreo cinci articole cu "ce spune Băsescu" despre una sau alta, de parcă cititorii Republica ar muri de drag citind părerile lui...

    Nu credeți că exagerați publicând asemenea articole?
    • Like 1
    • @ Francisc
      Radsub Radsub check icon
      nu a mai avut despre ce sa isi dea cu parerea. e sfarsit de luna si trebuie sa ii iasa cuvintele publicate la numar.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult