Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Bicicleta după ureche

bicicleta lui Mihai

(Foto: mihaialexandrucraciun.construim-romania.ro)

Un celebru banc, bun însă de spus la ore târzii din noapte, demonstrează cu prisosință cum răsturnând ordinea a doar două cuvinte, o glumă devine o înjurătură. Cumva acesta este modelul după care ideile și conceptele moderne și funcționale din occident devin înjurături atunci când ajung aplicate în România. Și asta nu de acum, ci de vreun secol, poate două.

Cel mai recent exemplu: haosul celor 5000 de vouchere de 500 de lei pentru bicicletă, acordate de Primăria Capitalei pentru bucureșteni, program suspendat la 2 zile de la lansare. O magistrală eroare! Ca nenumărate alte forme fără fond – preluări de idei și de programe fără a le înțelege scopul, ori denaturându-l cu bună știință – și acesta va sfârși probabil în concluzia unanimă ori că în sine întreg conceptul este „o prostie hipsteristă”, ori în eternul „în România nu se vrea”. Realitatea este însă că acest concept modern al susținerii folosirii bicicletei în transportul urban a fost înțeles de PMB fix în gură ca cucul, cum bine spune vorba din bătrâni. Și a fost aplicat în consecință, cu rezultatul pe măsură.

În poza de mai sus este bicicleta mea. Mi-am cumpărat-o toamna trecută prin sistemul echivalent și funcțional din Marea Britanie al fiascoului reușit de PMB, „Bike to work”. N-am stat la nicio coadă, n-am depus nicio cerere scrisă, de fapt n-am scris cu pixul pe nicio hârtie. Și mai mult, nici statul, nici primăria londoneză nu mi-au dat niciun ban. Cu toate acestea, mi-am luat bicicleta cu 25% mai ieftin și încă în 12 rate fără dobândă. Magic, este?!

Cum se face că sistemul funcționează la Londra și eșuează lamentabil la București?

Întâi de toate esența conceptului este fluidizarea traificului rutier. De ce? Pentru că traficul rutier este scump pentru oraș: străzi, parcări, poluare, sedentarism (oamenii bolnavi costă societatea în ansamblu). Cum se fluidizează traficul? Convingând oamenii să folosească alt mijloc de transport decât autoturismul personal. De exemplu, bicicleta. Când e traficul cel mai aglomerat? La orele de vârf. Cine circulă pe străzi la orele de vârf? Angajații spre și de la serviciu. Bingo! Programul trebuie să fie pentru angajați, nu pentru toată lumea!

Bicicleta nu este o necesitate de bază, pe care statul să trebuiască să o subvenționeze ca un fel de ajutor social. Aceasta este prima diferență fundamentală dintre Londra și București: la Londra programul se adresează exclusiv celor angajați sau echivalenți PFA, în vreme ce la București s-a oferit practic pomană oricui. Din bani publici, desigur.

Mai mult, în abordarea de la București fix angajații sunt cei care nu vor ajunge la vouchere, pentru că cei care sunt agajați nu au timp să stea ore întregi la coadă pentru a depune o cerere, urmată probabil de alte ore petrecute la coadă pentru a ridica voucherul. Deci din start scopul programului nu este deloc atins.

A doua diferență fundamentală este că la Londra statul nu dă nici un ban! Repet, bicicleta nu este nevoie fundamentală, deci nu se pune problema ca primăria să ducă grija ca fiecare locuitor din oraș să aibă bicicletă. Cu totul altceva este grija normală a primăriei pentru ca fiecare să aibă de exemplu căldură iarna. În acest din urmă caz subvenționarea din bani publici are o noimă socială. La biciclete însă nu.

Ok, atunci cine plătește totuși bicicleta la achiziție în Londra? Firma unde lucrează angajatul! De ce? Pentru că și firma beneficiază de o reducere de taxe dacă face asta. Mai mult, până când firma recuperează contravaloarea bicicletei din salariul angajatului, banii dați de firmă pe bicicletă se deduc din impozitele datorate de aceasta către stat, similar TVA-ului. Simplu, nu?! Și evident că atunci când e simplu și logic, sistemul chiar funcționează, iar statul și primăriile nu dau nici un ban pentru asta.

Fiecare este încurajat astfel să își cumpăre propria bicicletă dacă își permite, parțial din proprii bani, parțial din propriile impozite, nu din impozitele altora! Iar firma este la rândul ei încurajată să susțină angajații care își cumpără biciclete, pentru că practic nu o costă nimic. Nu în ultimul rând, pentru stat și primării suma mică pe care renunță să o mai colecteze este astfel mult mai eficient cheltuită, pentru că achiziția de biciclete produce un efect mai mare în fluidizarea traficului și în scăderea poluării, decât dacă aceiași bani ar fi cheltuiți pe lărgiri de străzi, pe noi parcări și pe măsuri directe anti-poluare. Apoi și starea de sănătare publică se îmbunătățește, pentru că oricât ar fi de confortabil stresul din propria mașină, mult mai sănătoși sunt 10-20km pe zi pe bicicletă.

Nu în ultimul rând, la achiziția prin acest sistem, odată cu bicicleta este obligatorie și achiziționarea echipamentului de protecție (cel puțin cască), deci implicit crește și siguranța rutieră.

A treia diferență fundamentală între cele două sisteme este operarea cu hârtie în locul sistemelor electronice. În țara care nu încetează să se laude cu cea mai cosmică viteză de Internet din Europa, ba chiar din lume, autoritățile și chiar numeroase firme private continuă să fie îngrozitor de legate de documente de hârtie. Ba încă și de ștampile, chit că ele nu mai sunt teoretic necesare de mai bine de un an. Pare că funcționarul public din România nu se simte bine să proceseze mailuri în liniște, dacă la ghișeu nu se apleacă cineva să-i vorbească printr-o ferestruică meschină. Pentru că interfonul minune oricum nu funcționează.

Mai mult, emițând vouchere în locul unui sistem de compensare cu impozite și făcând aceste vouchere accesibile în număr limitat „primilor veniți”, inevitabil PMB crează o piață neagră a voucherelor pentru biciclete. Foarte probabil mulți dintre cei care au stat la coadă și au luat câte un voucher de 500 de lei, nu pentru că le-ar trebui, ci pe principiul că „dacă-i gratis, eu de ce să nu iau?”, le vor revinde ulterior către cei care chiar au de gând să-și cumpere bicicletă, dar care nu au avut timp să stea la coadă. Și cu siguranță că site-urile de anunțuri se vor umple de vânzări de vouchere pentru bicicletă la prețuri de oricât între 100 și 300 de lei. Va apărea practic o altă piață nefiscalizabilă, creată de însăși Primăria Generală a Municipiului București.

Nu știu dacă voucherele sunt nominale, dar chiar și de ar fi, asta doar l-ar mai costa pe vânzătorul de voucher un drum la magazinul de biciclete alături de cumpărător, pentru ca cei doi să fie de față împreună la achiziția bicicletei. Asta dacă magazinelor de biciclete din București chiar le va păsa dacă numele și seria de buletin de pe eventualul voucher nominal vor corespunde cu persoana care le dă banii pe bicicletă. Cel mai probabil nu.

Desigur, se va inventa poliția voucherelor, se vor face descinderi, razii și se vor lansa acuze dure la diverse adrese, în final acțiunea costând mai mult decât beneficiile produse, dar mai ales eșuând să producă singurul efect scontat: mutarea la orele de vârf a măcar câtorva mii de bucureșteni din mașina personală pe bicicletă în drumul lor spre și de la serviciu.

Și uite așa, un concept logic și de efect în occident va sfârși prin a deveni o altă nouă înjurătură la București. Superb!

Articol publicat pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Trist e ca o fosta sportiva de performanta crediteaza toata prostitutia asta...sau Gabriela Szabo a fost "pictata" in respectiva imagine?
    • Like 0
  • Cri check icon
    Cretinismul sponsorizarii biciclistilor face parte din arsenalul electoral populist al d-nei Firea si ii certifica inca odata incompetenta manageriala. Cat timp nu va exista o lege care sa-i oblige pe doritorii de a fi primari sa urmeze in prealabil o scoala de administratie, primariile tarii vor fi in continuare populate cu incompetenti, asa cum se intampla la primaria capitalei.
    Escrocheria lansata de Oprescu ( "pistele" pentru biciclisti create pe trotuarele pietonale ) este continuata de d-na Firea. Niciunui edil din primarie nu-i trece prin cap ca, permitandu-le biciclistilor sa foloseasca drept piste trotuarele dedicate pietonilor, este pusa in pericol integritatea fizica a celor care au inca naivitatea sa creada ca trotuarele sunt construite doar pentru pietoni.
    Mai nou, Bucurestiul arata exact ca orasele din lumea a treia, unde biciclistii defileaza pe trotuare facand slalom printre pietoni, desi, conform codului rutier, locul biciclistilor este pe carosabil, pe banda 1, langa bordura; dupa legea rutiera in vigoare, doar minorii au voie sa se plimbe cu bicicleta pe trotuar. Dar carui primar ii pasa de lege ?
    • Like 0
  • Coana Mitza Biciclista si-a asigurat voturile pentru al 2-lea mandat .Ce este asa de greu de inteles ?
    • Like 1
  • Daca nu ar fi domn. Ministru cutare sau cutarescu sa umfle rotile constant cu fonduri, bicicleta o arunca pe doamna Firea din sa ca o iapa salbatica !. Bicicleta, fereasca D-zeu, nu domna primar !
    • Like 1
  • Este excelenta explicatia ta pe baza experientei proprii. La asta m-am gandit si eu este exact ca diferenta de pret dintre cafea si ciocolata calda :)) la automat (era o observatie a mea in Franta ca cea din urma era mai scumpa :) ). Problema este ca la noi nu funtioneaza nici sistemul asta de incurajare prin stimularea firmelor si nici ala social...daca se dau biciclete pe voucher nu este bine (si e clar de ce) daca s-ar da 500 de lei la pensionarii care nu-si permit "vouchere" pentru la iarna iar nu ar fi bine in viziunea celor prea in extrema cealalta...la noi orice ai face nu mai este bine pentru ca toti au ajuns la limita rabdarii si nu se mai vad decat pe ei si eventual pe cei din bula lor. Acest program ar fi avut suces poate peste un an doi dupa ce s-ar mai fi facut iste infrastructura..aem angajati care isi permit -corect se vor uita si la cei 100 de euro dar si-ar lua bicicleta si fara ei-problema este ca pentru multi este horror sa mergi pe bicicleta la rush hour...nu toti lcreaza in Victoriei...iar pentru unii sa faca de ex un drumul-taberei pipera la ora de varf cand nici nu ai voie sa scurtezi cu metroul ptr ca nu e voie cu bicicleta in metrou decat dupa 8 seara (din motive corecte ca si asa e jale)....este sport extrem...si iti trebuie un dus zdravan daca lucrezi la costum sau cu clienti...da daca esti singur in biroul au si ajungi stors ca rosia...stai in suc propriu....un singur prieten am din toti care mi-a zis ca are dus la birou si chiar il foloseste...multe firme nu au nici macar un rastel pazit...
    • Like 3
  • IM check icon
    Îmi place poza: nu s-a fotografiat dna. Firea rulând in trafic. S-a fotografiat cățărata pe bicicleta intr-o parte, așa cum călăreau doamnele pe vremuri, eleganta, cu pantofi cu toc, intr-o camera din primărie, înconjurată de o mulțime de fani si fane (am remarcat-o pe Gabi Szabo) si ținută de la spate de un domn - sa nu cada pe parchet. Pur si simplu caraghios.
    La așa promovare, probabil ca cei care s-au înghesuit la vouchere vor sa cumpere biciclete subvenționate pentru a le vinde apoi mai scump.

    • Like 3
  • Fluidizarea se face prin restrangerea infrastructurii pentru masini si oferirea de transport public.
    Din 3 benzi auto + 1 parcare , trebuie facuta 1 auto, 1 parcare, 1 ratb si restul redat inapoi orasului: pista de bicle si spatii verzi. (exact in ordinea asta de la centrul strazii)

    http://bgoodforyou.blogspot.co.uk/2016/10/idei-pentru-reducerea-ambuteiajelor.html
    • Like 2
  • Cred ca au vrut initial sa dea mititei cu mustar, dar a fost o greseala de editare in Word (poate au scris peste documentul de pozitie privind transportul durabil, din care au sters cu "Backspace" in loc de "Delete").
    • Like 3
  • Am inteles sistemul, cum ar trebui sa functioneze etc. Ce nu mi-e clar este de ce trebuie stimulente financiare pentru cei care merg zi de zi cu masina. E clar ca in cazul lor, faptul ca nu merg cu bicicleta la birou nu este o problema financiara. Practic cu banii de benzina pe 2 luni poti sa iti iei o bicicleta de oras SH fara pretentii.
    • Like 1
    • @ Matei Negriu
      @Matei Negriu abordarea asta in cheia cu "isi permit dar oricum nu vor" este eronata. Stiu ca exista legende de-astea populare cu "nu ma aplec pe jos pentru 100 de EUR" dar iti garantez ca oricine se apleaca dupa suta aia de euro daca ii cade din buzunar.

      Stimulentul n-are legatura cu "a-ti permite", ci cu algoritmul de decizie. Daca iti pui problema sa-ti cumperi o bicicleta de 1000 de lei, chiar daca ti-o permiti, te gandesti totusi de doua ori inainte sa dai 1000 de lei deodata. Si s-ar putea sa amani. In schimb daca statul iti spune "daca iti iei bicicleta aia de 1000 de lei azi, atunci te costa numai 750 de lei, pe care ii platesti cate 62 de lei pe luna la salariu", garantat te duci la magazin si-ti cumperi nu bicicleta de 1000 de lei, ci pe aia de 2000. Si dintr-un foc statul castiga 190 de lei numai din plusul de TVA, asta pe langa faptul ca reduce gradual cu 10-20% incarcarea din trafic.

      De-aia zic, hai sa nu mai tot incercam sa explicam de ce n-ar trebui sa functioneze ceea ce functioneaza deja in occident. Si hai mai degraba sa intelegem de ce merge si sa aplicam si in Romania.
      • Like 1
  • Trebuie să înțelegeți un lucru: orice concept de tipul ăsta se va aplica aici în stilul tipic clasei politice: populist și sub formă de șpagă. Dacă s-ar aplica ca la Londra cum ar mai ști cetățeanul că trebuie să-l proslăvească pe primarul mîntuitor al capitalei?! N-ar mai ști și nu e bine.
    • Like 4


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult