Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Găina cu regim de șoim sau o nouă manevră de PR a autorităților în țara fără autostrăzi

Ministrul Cuc

Foto: Facebook Ministerul Transporturilor

În ultimile săptămâni Guvernul României și al său Minister al Transporturilor au început să alerge la vale cu viteza de proiectare a drumului expres, din care România nu are încă niciunul, făcând voit sau nu o gravă confuzie între „viteza de proiectare” și „viteza maximă legală a autoturismelor”.

Pentru conformitate, drumul expres este o categorie de drum intermediară, inferioară autostrăzii, dar care permite circulația cu în condiții mai sigure decât pe un drum național. La fel ca autostrada, drumul expres nu trece prin localități, nu are intersecții la nivel, nu are treceri de pietoni, are – uzual, dar nu obligatoriu – două benzi pe sens, separator central între sensuri și intrări/ieșiri cu benzi de accelerație/decelerație, care, dacă există, sunt însă mult mai scurte decât pe autostradă. De asemenea, la fel ca pe autostradă, și pe drumul expres este interzis accesul vehiculelor lente și al bicicletelor. Tocmai intersecțiile la nivel și trecerile de pietoni sunt cele care împiedică clasificarea ca drum expres al celor câtorva drumuri naționale cu două benzi pe sens și separator central din România, precum Centura București Nord, Centura Ploiești Vest ori Centura Brașov, care rămân astfel niște simple drumuri naționale.

Recentul „asalt” al Ministerului Transporturilor asupra vitezei de proiectare a drumului expres a început cu scoaterea la licitație a tronsonului de drum de viteză Pitești – Craiova la profil de drum expres, nu de autostradă așa cum prevede Master Planul General de Transport. Pe care apropo, tot PSD l-a realizat în 2014. Cheia licitației de anul acesta: viteza de proiectare de 130 km/h (!!!) cerută în caietul de sarcini. Licitația a fost întâi respinsă de ANAP la pachet cu mai multe alte licitații, din cauza caietului de sarcini neconform. Așa că CNAIR a corectat greșelile, inclusiv cea cu viteza de proiectare, pe care a coborât-o la valoarea corectă de 100km/h, așa cum prevede normativul de proiectare. Numai că stupoare, câteva zile mai târziu, Guvernul României face demersuri să modifice normativul de proiectare și să ridice viteza de de proiectare a drumului expres la 120km/h.

Singura problemă este că viteza de proiectare a unui drum nu este tot una cu viteza maximă legală pe acel drum! Mai spun o dată: viteza de proiectare a unui drum nu este tot una cu viteza maximă legală pe acel drum!

Viteza de proiectare este un parametru tehnic care spune care este viteza maximă la care poate circula în condiții de siguranță tehnică un vehicul greu pe cele mai grele secțiuni ale acelui drum. Cu alte cuvinte, viteza de proiectare este viteza la care un tir care circulă singur pe drum – deci fără considerente de trafic – poate lua cea mai strânsă curbă de pe respectivul drum fără să se răstoarne! Evident că dacă tirul poate lua curba cu 120km/h în condiții de siguranță, atunci autoturismul poate lua aceeași curbă cu 180 km/h, tot așa, fără să iasă în decor. Însă în cazul ambelor categorii de vehicule din considerente de siguranță rutieră, viteza maximă legală în trafic (deci cu multe vehicule pe drum) este mult inferioară vitezei maxime posibile tehnic dacă vehiculul ar fi singur pe drum.

Se aude, domnule ministru Cuc? Se aude, domnule ex-CESTRIN – institutul de cercetări în transporturi, specialiști cum ar veni – actualmente Director General CNAIR Ioniță? Am înțeles, la Aciliu nu este adevărat ce se vede, este adevărat ce spune CNAIR. Dar acum, domnule Ioniță, schimbăm și definițiile tehnice din manual?!

În cazul drumului expres, vitezele maxime legale în România sunt 100 km/h pentru autoturisme (110-120 km/h în general în UE) și 90 km/h pentru autocamioane. Principala problemă de siguranță rutieră pentru care se limitează viteza legală pe drumul expres este absența benzii de siguranță. În condiții de trafic intens, mai ales pe un tronson lung, probabilitatea ca un vehicul să se strice crește statistic până la nivel de certitudine. Cu alte cuvinte, dacă drumul este suficient de lung și suficient de aglomerat, statistic este certă defectarea a cel puțin un vehicul. Cum pe drumul expres nu există bandă de urgență, automat vehiculul defect devine un obstacol pe prima bandă de circulație, iar asta duce la gâtuirea traficului și reducerea capacității drumului sub jumătate, ceea ce implicit conduce la blocaj. Caz în care ultimul lucru pe care și-l poate dori cineva este ca spre respectivul blocaj cert să se îndrepte un autoturism gonind cu viteză LEGALĂ de peste 100-120 km/h. Accidentul grav ar fi la rândul lui o certitudine. Din această cauză, pe drumurile expres autoturismele nu au voie cu viteze de peste 100-120 km/h! Tot din aceeași cauză Pitești – Craiova este prevăzută în Master Planul de transport ca autostradă, nu ca drum expres, pentru că valorile de trafic curente și de perspectivă sunt ridicate, iar un drum expres ar avea de fapt capacitatea reală a unui DN cu o bandă pe sens, pentru că blocajele de trafic date de defectări ar fi la ordinea zilei.

Dar pe drumul expres viteza maximă legală pentru autoturisme de 100-120 km/h se obține cu o viteză de proiectare de numai 80 km/h. Adică, dacă tirul poate lua cea mai grea curbă cu 80 km/h (viteza de proiectare), atunci autoturismul nu are nici o problemă tehnică să abordeze aceeași curbă cu 120 km/h. Prin urmare, normarea drumurilor expres la viteza de proiectare de 100 km/h se face pentru a permite și camioanelor, nu autoturismelor care n-au nici o problemă, să circule la viteza maximă legală de 90 km/h!

Așadar, să construiești un drum expres cu viteză de proiectare de 120-130 km/h înseamnă o totală risipă, pentru că asta ar însemna o viteză maxim posibilă pentru un autoturism de peste 200 km/h, în condițiile în care chiar și de-ar fi drept ca linia, nicio comisie de siguranță rutieră nu ar aviza vreodată circulația pe un drum expres fără bandă de urgență cu mai mult de 120 km/h.

Și-atunci stau și mă-ntreb: e Guvernul României de astăzi atât de nepriceput? Or fi plecat din Ministerul Transporturilor și din CNAIR chiar și ultimii știutori de carte? Sau cumva asistăm la o nouă petardă precum în urmă cu vreo 6-7 ani? Căci în epoca guvernelor Boc – astăzi mare primar de Cluj – tot din cutia cu minciuni pentru cei mici scosese Guvernul altă năzdrăvănie ce din coadă avea să sune: „drumul național în regim de autostradă”. Cum ar fi venit, „găina cu regim de șoim”. Au fost numite astfel cam toate drumurile naționale despre care aminteam mai devreme, cu două benzi pe sens și cărora li s-a montat separator central, precum cele câteva bucăți de Centura București, Centura Ploiești sau Centura Brașov. Era în fapt o diversiune bine ticluită, zisă „artificiu de PR”, menită să lase poporului degrabă votant impresia că deși nu se construiau autostrăzi, totuși ele se inaugurau pe bandă rulantă.

Pe același model, cumva „drumul expres cu viteza de proiectare de 120 km/h” – sau chiar 130 km/h cum zicea caietul de sarcini pentru Craiova – Pitești este de fapt un „lasă, mă, că-l facem drum expres, da’ vă dați pe el ca pe autostradă”? Să fie deci neștiință sau manipulare?!

Ce bună ar fi niște competență la Ministerul Transporturilor…

Articol publicat pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Singurul lucru pe care/l înțelege porky Cuc , sunt comisioanele care ies din toate așa zisele proiecte .
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult