Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bisez și mă nedecramponez!

Cristian Tudor Popescu2

Ludovic Orban și-a dat demisia în direct, cu voce de țârcovnic. Motivul: „Nu mă cramponez de scaun”. Atât. Ca și cum l-ar fi întrebat cineva dacă se cramponează.

 Nimic despre pierderea alegerilor în fața, sau, mai exact, în spatele PSD – dimpotrivă, Orban a prezentat înfrângerea drept victorie. Ca într-o anecdotă din comunism: „La Moscova are loc o cursă atletică între numai doi alergători, un american și un rus. Câștigă americanul. Presa sovietică scrie: «Sportivul nostru a obținut un prețios loc 2, în vreme ce americanul s-a clasat penultimul» ”. Nimic despre greșelile guvernului Orban în pandemie, provocate de goana după voturi, scoase de oriunde, și din tomberon: moaște numai cu buletinul, moaște la liber, se închid piețele, se deschid piețele în ajun de alegeri, nu carantină totală, dar pe bucăți, interzicerea circulației virusului după 11 noaptea, magazine închise după ora 21, că atunci era îmbulzeala mare. Ca să nu mai vorbim de cinismul cu care PNL a racolat pesediști, în speranța că așa vor câștiga și murdăria se va uita.

 E-adevărat, n-a precizat de care scaun nu se cramponează. Așa că s-a dat cap în cap, sau, mai exact, dos în dos, cu Dan Barna pe scaunul de președinte al Camerei Deputaților, blocând negocierile. Iar acum, ca să le deblocheze, e gata de sacrificiul suprem: mă fac iarăși premier. Bisez și mă nedecramponez la cererea publicului, n-ați înțeles?

Ce rezultă de aici în materie de demnitate, că doar e vorba de demnitari?

Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, primește, pentru a doua oară, comanda „Pe burtă, târâș!”, după ce i se ordonase „Drepți!”. Interesant de văzut dacă va da din coadă sau va scoate limba.

Președintele Iohannis îl nominalizează pe Orban premier după ce i-a acceptat demisia și l-a numit pe gen. Ciucă interimar. E ca și cum și-ar lua înapoi și ar strânge la piept paltonul trântit pe capotă.

În fine, repremierul Orban devine celebru pe plan național și mondial pentru performanță executivă a șpagatului pe un scaun, nu pe două!

Asta se face acum cu voturile celor care au ales PNL.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult

Sergiu Balaban

Trăiesc în Italia de mulți ani. Eu poate nu am simțit umilințele altor români, nu am fost dat afară dintr-un magazin, nu mi s-a trântit ușa în nas, nu mi-a spus nimeni direct „pleacă de unde ai venit”. Însă au fost multe gesturi, multe propoziții spuse pe jumătate, multe zâmbete care nu erau chiar zâmbete. Lucruri mici, aparent inofensive, dar care te așază la locul tău fără să ridice tonul. foto arhiva personala a lui Sergiu Balaban

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon conducte

Statul administrează aproximativ 1.500 de companii. Doar prin două structuri – AVAS și SAPE – sunt gestionate participații la peste 400 de firme. În loc să tăiem de la educație sau să creștem taxe, de ce nu privatizăm transparent aceste active? Fondurile de pensii Pilon II au capital. Piața de capital există. Investitori există. Polonia a făcut asta din anii ’90. Noi încă finanțăm sinecuri pe datorie. foto Inquam Photos / Mălina Norocea

Citește mai mult