Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bisez și mă nedecramponez!

Cristian Tudor Popescu2

Ludovic Orban și-a dat demisia în direct, cu voce de țârcovnic. Motivul: „Nu mă cramponez de scaun”. Atât. Ca și cum l-ar fi întrebat cineva dacă se cramponează.

 Nimic despre pierderea alegerilor în fața, sau, mai exact, în spatele PSD – dimpotrivă, Orban a prezentat înfrângerea drept victorie. Ca într-o anecdotă din comunism: „La Moscova are loc o cursă atletică între numai doi alergători, un american și un rus. Câștigă americanul. Presa sovietică scrie: «Sportivul nostru a obținut un prețios loc 2, în vreme ce americanul s-a clasat penultimul» ”. Nimic despre greșelile guvernului Orban în pandemie, provocate de goana după voturi, scoase de oriunde, și din tomberon: moaște numai cu buletinul, moaște la liber, se închid piețele, se deschid piețele în ajun de alegeri, nu carantină totală, dar pe bucăți, interzicerea circulației virusului după 11 noaptea, magazine închise după ora 21, că atunci era îmbulzeala mare. Ca să nu mai vorbim de cinismul cu care PNL a racolat pesediști, în speranța că așa vor câștiga și murdăria se va uita.

 E-adevărat, n-a precizat de care scaun nu se cramponează. Așa că s-a dat cap în cap, sau, mai exact, dos în dos, cu Dan Barna pe scaunul de președinte al Camerei Deputaților, blocând negocierile. Iar acum, ca să le deblocheze, e gata de sacrificiul suprem: mă fac iarăși premier. Bisez și mă nedecramponez la cererea publicului, n-ați înțeles?

Ce rezultă de aici în materie de demnitate, că doar e vorba de demnitari?

Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, primește, pentru a doua oară, comanda „Pe burtă, târâș!”, după ce i se ordonase „Drepți!”. Interesant de văzut dacă va da din coadă sau va scoate limba.

Președintele Iohannis îl nominalizează pe Orban premier după ce i-a acceptat demisia și l-a numit pe gen. Ciucă interimar. E ca și cum și-ar lua înapoi și ar strânge la piept paltonul trântit pe capotă.

În fine, repremierul Orban devine celebru pe plan național și mondial pentru performanță executivă a șpagatului pe un scaun, nu pe două!

Asta se face acum cu voturile celor care au ales PNL.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult