Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Blocajul în carieră te poate transforma într-un profesionist toxic

companie - Annebel van den heuvel / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto Annebel van den heuvel / Alamy / Alamy / Profimedia

Internetul e plin de articole prin care suntem învățati cum să recunoaștem un mediu de lucru toxic sau cum să gestionăm profesioniști ori lideri toxici la locul de muncă, dar nu găsești prea multe resurse despre cum să-ți gestionezi propria persoană/comportament atunci când chiar tu ai devenit cel toxic.

Am întâlnit profesioniști apți să gestioneze schimbări complexe în business-urile pe care le deservesc, dar atunci când vine vorba să inițieze schimbări de job sau carieră ezită, deși sufletul lor strigă după schimbare.

De ce? Motivele pot fi multiple:

Teama de eșec. Validarea ta ca profesionist, performanță. Sunt mult mai facil de obținut într-un mediu cunoscut unde ai învățat cum să influențezi sistemul. Schimbarea majoră de rol sau carieră îți pune în față o oglindă care nu mai arată doar ceea ce vrei tu să vezi…Criticul tău interior intră în funcțiune mai abitir ca niciodată!

Lipsa de conștientizare a valorii pe care o poți genera AZI ca profesionist. Am lucrat în tranziții în carieră cu numeroși profesioniști care după ani de operare în aceeași companie, în aceeași cultură organizațională erau inapți să verbalizeze ceea ce îi face pe ei diferiți și unici. Și deși există o curiozitate lăuntrică de a se compara cu piața în care operează – când au oportunitatea de a o face, se retrag în zona de confort, evită oportunități sau pur și simplu le e dificil de a extrage propriile povești valoroase din business, de a-și verbaliza propria unicitate și amprentă profesională.

Motive de natură materială. Dificil este și pentru cei care au un pachet salarial și de beneficii cu mult peste media pieței, un statut profesional recunoscut, multiple avantaje adiacente cu rolul curent, sau obligații financiare care îi face dependenți de un anume nivel salarial.

De ce este dificil? Pentru că sufletul lor strigă altceva. Pentru că o parte a minții lor arde după provocare și ieșire din rutină.

Schimbările semnificative în carieră exprimă nevoile propriului nostru suflet.

Cât de des asculți acea voce interioară care te bâzâie când ți-e lumea mai dragă sau care nu te lasă să dormi, pentru că știi că trebuie, dar ți-e teamă?

V-am mai spus că nu prea folosim cuvântul suflet în context de business – cum ai putea oare argumenta serios și profesionist într-o prezentare de business/întâlnire 1:1 anumite decizii pentru că … sufletul ți-o cere. Împărtășim asta cu mentori, prieteni, familie și cei apropiați în general. Alteori ne ignorăm propria chemare și pretindem că suntem bine, mergem la yoga, ne ocupăm de mici hobby-uri, de familie și ne setăm în general pe pilot automat. Pentru unii vine ziua în care își spun „Gata, merg pe alt drum de azi!” Pentru alții nu vine niciodată și se întreabă pensionari fiind „Ce-ar fi fost dacă…?”

Acum șapte ani eram fix în această situație. Eram vicepreședinte într-o companie cu amprentă globală, business-ul mergea de minune, echipa mea genera cifre impresionante, călătoream foarte mult – numai că de la o vreme mă surprindeam fixând pereții din birou, visând la altceva. Acel ceva nu avea nici măcar un contur în mintea mea, dar îl căutam și când gândul schimbării îți dă târcoale, cu greu mai e cale de întors…

Și deși luam zilnic decizii cu impact, eram incapabilă să iau o decizie în ceea ce privește nivelul următor al carierei mele. Și această incapacitate a mea de a face o schimbare semnificativă în carieră m-a transformat fără să vreau într-un lider toxic, fix genul acela de lider pe care nu mi-l doream ca șef. Noroc că am realizat relativ repede acest aspect și am făcut acea tranziție importantă pentru mine, aceea de a mi crea propriul business. Au trecut șapte ani de atunci și însutite lecții. Fără regrete.

Azi regăsesc acest gen de toxicitate la cei cu cariera în derivă. Frustrările lor neverbalizate uneori nici sieși îi determină să devină arțăgoși și conflictuali la locul de muncă și nu numai. Orice schimbare de status quo, orice opinie nevinovată poate deveni un subiect de opoziție și energie consumată neconstructiv.

Iată câteva semne prin care realizezi că ai devenit o persoană toxică la locul de muncă:

- Ai tendința să domini conversația și suporți mai greu opiniile diferite de ale tale.

- Pentru orice situație frustrantă, oricine altcineva e vinovat nu însă și tu…

- Deși „vorbitul pe la colțuri” s-a mai disipat de când firmele lucrează mai mult remote – ai această înclinație de a-i vorbi de rău pe ceilalți pe la spate chiar și în meetinguri virtuale 1:1.

- E greu de remarcat că se întâmplă și lucruri bune în compania în care lucrezi, ești prea concentrat să observi ce nu merge bine… și lista poate continua.

Dacă te regăsești în cele mai susmenționate poate că e momentul să ai o discuție onestă cu tine însuți și să mergi la rădăcina nemulțumirilor tale. Încearcă să analizezi conflictele recente, comportamentele tale, reacțiile tale prin prisma unui ziarist. Ce s-a întâmplat exact, care sunt jucătorii, care sunt faptele concrete, care este impactul acelor fapte și comportamente – ce concluzie ai trage ca ziarist, o persoană obiectivă care relatează și concluzionează pe baza a ceea ce s-a întamplat de fapt? Ce detectezi în această versiune pe care nu ți-ai spus-o până acum? Ce ești gata să-ți asumi? Care este costul inacțiunii tale în ceea ce privește cariera ta? Care ți-e sistemul de suport de care ai nevoie acum ca să te angajezi în această tranzitie de a fi pe drumul tău cum îmi place mie să spun și nu pe drumul decis de alții? Mentori, un coach, plan de dezvoltare, prieteni experimentați etc.

A fi toxic poate să producă un gol de coechipieri în jurul tău pe de o parte, îți poate afecta brandul personal în interiorul organizației și nu în ultimul rând îți poate afecta, prin somatizarea tuturor frustrărilor legate de job, sănătatea. Mai e inacțiunea în acest caz o opțiune? Împărtășește-mi povestea ta!

Rămâi sănătos(ă) și determinat(ă) să-ți urmezi propriul drum! Vă urez un Paște Ortodox fericit!

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult