Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Bogdan Anicescu, interpretul de la conferințele Guvernului și ale MAI: „Ar fi bine să prețuim mai mult lucrurile pe care altfel le-am considera simple!”

Bogdan Anicescu

Pe Bogdan Anicescu îl vedeți la fiecare declarație a autorităților în plină pandemie de coronavirus. El este cel care transformă cuvintele în limbaj mimico-gestual. Bogdan are 31 de ani, este absolvent al Facultății de Psihopedagogie Specială a Universității din București și este interpret în limbaj mimico-gestual în cadrul Asociației Naționale a Surzilor din România. Am povestit cu Bogdan despre motivația de a-i ajuta pe ceilalți, vizibilitatea persoanelor cu dizabilități și schimbarea percepțiilor asupra lor în rândul publicului larg și posibilitatea ca mass-media televizate și digitale să permanentizeze dublarea în limbaj mimico-gestual a tuturor mesajelor de interes public.

Deși a devenit o persoană publică, Bogdan și-a păstrat modestia și bunul-simț, precum și optimismul. Despre ce și-ar dori în viitorul apropiat, atunci când vom reveni la firesc, aflați chiar de la interlocutorul meu.

„Deși dizabilitatea va reprezenta mereu un punct de sensibilitate, nicio persoană din această categorie nu caută mila celuilalt, ci respectul”

Care e povestea ta? Ai vreun caz în familie de persoană cu deficiențe de auz?

Nu am în familie persoane surde sau hipoacuzice. Am absolvit psihopedagogie specială, o specializare a Facultății de Psihologie care tratează pe larg fenomenul dizabilității și în cadrul facultății am avut ocazia de studia și deficiențele senzoriale. De asemenea, în acea perioadă a existat oportunitatea de a face și un curs pentru limbajul mimico-gestual care a devenit un punct de referință în activitatea mea ulterioară.

Cum a fost ultimul an pentru tine, cum te-ai adaptat pandemiei? Crezi că, la capătul acestei perioade, oamenii se vor fi mai înţelepţi?

Ultimul an a fost dificil, aglomerat și cu siguranță neobișnuit, dar a adus și destule oportunități. M-am adaptat din mers, la fel ca toți ceilalți. Alături de colegii mei am întâmpinat această necesitate de a organiza lucrurile într-un mod care să nu afecteze serviciile oferite beneficiarilor noștri. Nu este ușor mai ales când există obligativitatea purtării măștilor și când foarte multe activități recreative au fost anulate. Ce mi-aș dori, la capătul întregului episod, este să ajungem să prețuim mai mult lucrurile pe care altfel le-am considera simple, banale, dar care acum ne lipsesc: ieșirile cu prietenii la restaurant, mersul la cinema, plimbarea prin parc la vara la miezul nopții. Nu vom vedea o mare unitate, dar sper să găsim mai multă toleranță.

Te-ai vaccinat? Dacă răspunsul este afirmativ, cum a fost experiența?

Nu am trecut până la acest moment printr-o astfel de experiență, deci nu mă pot pronunța. Însă am apreciat că solicitarea Asociației Surzilor a determinat Guvernul să acorde accesibilizare prin interpret la nivelul conferințelor de presă, lucru care dublează activitățile noastre de informare a beneficiarilor. Ca în orice alte situație ne dorim să avem persoane surde și hipoacuzice informate, care să acționeze pe baza propriilor opinii argumentate.

Cum de ai ales să studiezi limbajul mimico-gestual și ce te face să te simți împlinit cu activitatea ta de interpret mimico-gestual al autorităților? Ce anume te motivează?

Când eram copil, învățasem o anumită formă a alfabetului dactil care nu se mai folosește acum. Mi se părea ceva foarte interesant, fiind asemenea unui cod secret de comunicare. Ulterior nu am dezvoltat vreun interes special față comunicarea prin semne, dar s-a întâmplat să ajung la o facultate unde să mi se prezinte și o astfel de șansă. Nu pot să spun că am avut un scop în sine din a lucra cu persoane surde dar nu am niciun regret, din contră – mă bucur că nu m-am lăsat sedus de visuri sau de pasiuni ci am încercat să iau decizii pragmatice.

Ce mă motivează să continui ceea ce fac? Fiecare zi este o provocare în felul ei. Am observat că în această activitate surprize apar mereu. Mă simt împlinit atunci când duc la bun sfârșit o sarcină, când persoanele pentru care lucrez îmi transmit că au înțeles ce am comunicat și îmi mulțumesc. Dincolo de interpretare însă, la nivelul Asociației avem de-a face cu tot felul de situații, cu nedreptăți. Atunci când o luptă de acest gen este dusă la bun sfârșit trăiesc acel moment cu multă satisfacție?

Cum de faci munca asta voluntar, fără să primești bani? Ai un alt job stabil?

Și cu această ocazie doresc să precizez că sunt angajatul Asociației Naționale a Surzilor din România (A.N.S.R.), care a solicitat autorităților să asigure interpretare la aceste comunicate de maximă importanță pentru toți cetățenii indiferent de limba lor maternă (în cazul de față , limba semnelor).

Ministerul Afacerilor Interne a răspuns acestei solicitări și am primit apoi răspunderea de a interpreta comunicatele. Știu că momentan sunt eu cel care apare la aceste transmisiuni, dar încerc mereu să atrag atenția asupra problemelor cu care se confruntă persoanele cu pierderi de auz în general deoarece este important să se ia cele mai bune măsuri pentru integrarea lor deplină. În rest, de peste cinci ani sunt colaborator-interpret în cadrul unei televiziuni. Cu sprijinul unei bănci, am fost unul dintre interpreții de la diferite festivaluri și concerte organizate anul trecut și în această iarnă.

Ai vreun mesaj / propunere pt autorități privind sporirea vizibilității persoanelor cu deficiente de limbaj și de auz?

Accesibilizarea informației este baza. Acest lucru se traduce mai ales prin punerea la dispoziție a serviciilor de interpretare. Nu este doar o dorință a noastră, ci o prevedere legală (art. 69 din Legea 448/2006). Astfel, persoanele deficiente de auz vor fi mult mai implicate în viața comunității largi. Știm că nu există suficienți interpreți autorizați și că nu este simplu de acoperit aceste prevederi. În cadrul Asociației a fost dezvoltată aplicația „Voci pentru Mâini”. Pe baza acesteia, instituțiile pot beneficia de servicii de interpretare video la distanță care pot elimina cele mai multe din barierele de distanță și de timp. Este o alternativă viabilă în multe situații.

Din punctul tău de vedere, cu ce se confruntă cel mai des persoanele cu deficiențe de limbaj și de auz, ce-i afecteaza cel mai mult?

Nevoia de informație mai ales în secolul nostru este una de bază și trebuie să îi putem răspunde eficient, inclusiv în cazul persoanelor surde și hipoacuzice. Discriminarea este o altă problemă majoră, deși pot spune că în ultima perioadă s-au făcut destul de multe progrese. Nu există foarte multe oportunități de angajare și de carieră pentru cei surzi mai ales. Este dificil atunci când observăm anumite diferențe față de persoanele Surde din alte țări care au anumite cariere, anume succese deosebite, în vreme ce în România acest drum poate că nu e închis, dar ridică foarte multe bariere.

Odată cu înțelegerea mai amplă asupra rolului limbii semnelor, poate și beneficiind de noua lege 27/2020, interpretarea va deveni tot mai întâlnită. Aș mai putea aminti și situația sportului pentru surzi, care este dezamăgitoare. România a organizat Olimpiada Surzilor la București, în 1977 după un cutremur devastator, dar din 2005 încoace nu am mai avut niciun sportiv la vreo Olimpiadă.Precizez că această competiție care s-a numit în trecut Jocurile Mondiale Tăcute este diferită de Jocurile Paralimpice sau de Special Olympics. Deaflympics este doar pentru surzi sau cei cu hipoacuzie severă.

Înainte se organizau competiții majore frecvent, la fotbal, tenis de masă, șah, handbal, atletism și multe altele. După mult timp am avut anul trecut în aprilie plăcerea de a vedea performanța unei tinere hipoacuzice de doar 12 ani și jumătate (la acea dată) care a obținut la Europeanul de Tenis de Masă pentru Surzi 3 medalii (inclusiv locul I la dublu fete). O cheamă Vlad Maria Victoria, are un talent imens și merită să ajungă în 2021 la următoarea ediție a Olimpiadei. La fel cum merită și Vlad Perianu, un sportiv cu deosebite calități atletice (maraton sau ciclism). La fel cum ar merita mulți alții, dar este foarte dificil când nu avem sprijin din partea autorităților. Sper că lucrurile se vor schimba cât de curând.

Există vreo șansă să se permanentizeze dublarea în limbaj mimico-gestual a tuturor mesajelor de interes public transmise de autorități, mereu, nu doar acum cu starea de urgență?

O șansă există, de ce nu? Poate că în acest moment atenția societății largi este mai mult ca oricând îndreptată spre persoanele deficiente de auz în general și comunitatea Surzilor în special. În orice caz, trebuie precizat că nu există prea mulți interpreți în țara noastră care să facă doar atât – interpretare. Mulți sunt pedagogi, profesori, angajați al Asociației Surzilor, la televiziuni sau în alte locuri și organizații. Consider că la acest nivel al generalizării interpretării mesajelor transmise de autorități ar trebui să existe interpreți permanent disponibili, care să aibă, poate, doar acest loc de muncă.

Absența dublării constante a acestor mesaje îi lasă pe cei cu deficiente să se simtă neinformați uneori și ce alternative de informare au aceștia?

Tehnologia ne ajută mult, mai ales Facebook ca rețea de socializare unde persoanele deficiente de auz sunt foarte active. În acest context se fac multe informări, inclusiv la nivelul Asociației, precum și de către persoane particulare, de alți voluntari sau de alte persoane surde. Acest lucru merită apreciat deoarece de cele mai multe ori a urmări un comunicat la televizor nu poate fi suficient. La nivelul celor 37 de filiale ale A.N.S.R. colegii mei depun eforturi zilnice pentru informarea cât mai multor beneficiari. În rest, cei care au în familie persoane auzitoare ar mai putea obține de la acestea informații. În orice caz, la nivelul autorităților se poate face evident mai mult pentru informare.

Ce trebuie să știe cineva care vrea să urmeze aceleași studii ca tine?

Dacă ne referim la facultate, ar trebui să știe că nu este loc pentru sentimente de milă, sau motivații pur financiare. Deși dizabilitatea va reprezenta mereu un punct de sensibilitate, din experiența mea nicio persoană din această categorie nu caută mila celuilalt, ci respectul, înțelegerea reciprocă, tratamentul egal. Dacă vorbim de a interpreta, experiența anterioară cu persoane surde va fi un avantaj dar nu o obligativitate. În orice caz, accentul trebuie să cadă cât mai pronunțat pe comunicare, pe limba în sine, nu pe „sprijin”, „ajutor”, „asistență socială”.

Ce le-ai spune unor părinți care au un copil cu deficiențe de auz? Cum i-ai încuraja?

Îmi este dificil să dau un mesaj deoarece nu am o astfel de experiență și nu mi-aș permite să spun că înțeleg un părinte al unui copil surd sau hipoacuzic. Cu toate acestea, consider că lucrul cel mai important este răspunsul emoțional al părintelui mai ales în primii ani sau primele luni de viață. A nu face din surditate o tragedie este foarte important, copilul având în continuare nevoie de sprijin afectiv, de suport emoțional și mai ales de stimulare pentru comunicare.

De aceea pentru un copil născut surd mijlocul natural de comunicare este cel vizual, prin gesturi. La vârste mici niciun copil nu poate citi pe buze. Bineînțeles că dacă se reușește reabilitatea auzului prin mijloace tehnice, se va realiza un efort conjugat al specialiștilor și al familiei, al părinților care trebuie să sprijine toate aceste demersuri de recuperare.

Ce activități desfășoară Asociația Surzilor din România? În ce proiecte se implică?

În cadrul A.N.S.R. se desfășoară o serie largă de activități. Asociația are 37 de filiale, este de utilitate publică și a împlinit anul trecut 100 de ani de la înființare. În mod direct se oferă servicii variate pentru beneficiari, precum interpretare, asistență socială, servicii de distribuție, de informare, reorientare profesională ș.a. Fiecare filială are un program de socializare, întâlniri săptămânale pentru diferite informări. La nivel local filialele organizează frecvent acțiuni cultural-distractive astfel încât se ajunge la sute de asemenea evenimente într-un an, adunate de la fiecare. De cealaltă parte se mai organizează și acțiuni la nivel național – concursuri, festivaluri, seminarii.

De asemenea, A.N.S.R. se implică în procesul de legiferare, intervine atunci când se identifică probleme ce afectează persoanele deficiente de auz, este prezentă și în Consiliul Economic și Social. Este membră fondatoare a Consiliului Național al Dizabilității dar și membră a Uniunii Europene a Surzilor și a Federației Mondiale a Surzilor. Toți colegii mei se implică în rezolvarea situațiilor ce apar la toate nivelurile. Avem și proiecte precum „Informare contra Discriminare” și „Voci pentru Mâini: Interpretare Video la Distanță”. Ne dorim să facem tot mai multe lucruri și sperăm să avem și autoritățile centrale și locale drept parteneri permanenți.

Ce face Bogdan atunci când nu e „la televizor” alături de ministerul de Interne, premier și/ sau Raed Arafat; ce pasiuni are?

Bogdan nu are o mare problemă cu statul în casă, deși și-ar dori să meargă la cinema de exemplu. Desigur că nu îmi petrec tot timpul liber între patru pereți, dar îmi plac multe lucruri care nu implică interacțiune cu ceilalți. Când am ceva timp liber, mă joc pe calculator, joc șah, ascult muzică, mai și cânt, văd un film, mă joc cu pisicile. Obișnuiam să scriu poezii într-un timp.

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult