Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bomba umană din Europa explodează în serie

Al treilea Război Mondial, pe care îl identificam după atentatele de la Paris, continuă. Era doar o chestiune de timp producerea de noi atacuri împotriva cetățenilor europeni. Locurile alese, Centrul European al Bruxellesului și aeroportul Zaventem, transmit un mesaj clar: putem să lovim în inima Europei, oricâte măsuri de securitate ați lua. Așteptați-vă la ce e mai rău, îngroziți-vă cu toții, putem ucide pe oricine, oricând. 

Astfel de asasinate în masă, probabil sinucigașe, nu vor putea fi prevenite.

După năvala imigranților din Orient, în Europa există o bombă umană, mii de teroriști activi și potențiali – ea va fi detonată repetat, cu consecințe incalculabile.

Iar asta s-ar putea întâmpla oriunde, într-o zi și pe aeroportul „Henri Coandă” – e o tristă iluzie să ne spunem că asta e doar „la ei, acolo”.

În acest război global suntem angajați cu toții, militari și civili, nu există neutralitate. Și nu va înceta câtă vreme marile puteri nu vor acționa împreună pentru a distruge matca ucigașă din Orientul Mijlociu.

Află mai mult:

Dacă e marți, e Belgia. Dacă e miercuri, e România?

Corespondență din Belgia. Prima imagine cu teroriștii: câți au murit, câți au rămas liberi. Au folosit atentatorii o bombă cu cuie la aeroport?

Corespondență din Bruxelles. „Erau doi bărbați. Unul se comporta ciudat, de aceea m-am dat jos din tren. La scurt timp am auzit o explozie”

Corespondență din Bruxelles: Serviciile secrete au eșuat, soldații sunt niște păpuși înarmate, belgienii „still pissing”

Am înghețat când l-am auzit pe prim ministrul Belgiei când a spus: „Ceea ce ne așteptam să se întâmple s-a întâmplat”. Corespondență din Belgia

Expert în securitate aeronautică: Se pot imagina soluții astfel încât pasagerii să fie controlați ÎNAINTE de intrarea în aeroport

Atentate în inima Europei. Bilanțul actualizat al morților și răniților

Imagini care surprind atacul terorist din aeroportul Zaventem din Bruxelles:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult