Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Breaking news. Blocul de stânga obţine o victorie în alegerile legislative anticipate din Franţa. Macron câștigă pariul împotriva extremei drepte

Alegeri în Franța.  Foto: Marco Badea/Arhivă Personală

Foto: Marco Badea/Arhivă Personală

Primele previziuni privind repartizarea mandatelor în viitoarea Adunare Națională franceză, realizate de Ipsos, arată că blocul de stânga „Noul Front Popular” a obținut cele mai multe mandate (între 172-192), în timp ce coaliția „Ensemble” a președintelui Macron a reușit să obțină între 150-170 de locuri. Marine Le Pen și partidul său de extremă dreaptă par a fi pierzătorii zilei. Estimările arată că au obținut între 132 ș 152 de mandate în viitoarea cameră inferioară a Parlamentului francez.

E clar un singur lucru în acest moment: Franța se îndreaptă spre un parlament blocat, în care niciun bloc politic nu controlează majoritatea, după cum indică BBC.

Alianţa de stânga ar trebui să „guverneze”, pretinde liderul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon. Între timp, liderul oficial al partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen, Joran Bardella, a criticat „alianța nefirească” și „dezonorantă” care a „privat poporul francez” de o victorie a RN.

Pe scurt, apelul la un „front republican”, o practică veche de zeci de ani în politica franceză, a dat din nou roade. Ce presupune această practică? Ei bine, cooperarea mai multor partide politice într-un efort comun de a bloca avansul extremei drepte în alegeri și o posibilă victorie a acestora.

Cu alte cuvinte, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și în alte alegeri în care doar doi finaliști ajung în finala din turul doi, partidele care nu au reușit să se claseze cu candidați pe primele două locuri își vor ruga alegătorii să sprijine candidatul principal, care nu e reprezentant al extremei drepte. Iar istoria politică franceză din ultimele decenii a demonstrat că alegătorii au avut tendința să urmeze acest apel public.

După cum indică The Guardian, atunci când extrema dreaptă este bine plasată într-un al doilea tur de scrutin pentru care s-au calificat trei candidați, apelul la un „front republican” este clar: candidații clasați pe locul al treilea pot accepta să se retragă pentru a nu diviza votul anti-RN. Astfel de acorduri pot fi locale sau naționale și se bazează pe alegători pentru a le face să funcționeze.

După ce partidul RN al lui Marine Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor generale anticipate din Franța, partidele de stânga și de centru au făcut apel la un front republican împotriva partidului de extremă dreaptă și au îndemnat alegătorii să blocheze un potențial succes al extremiștilor. Așa că 221 de candidați, dintre care 83 din tabăra lui Macron și 132 din blocul de stânga Noul Front Popular, s-au retras pentru a nu canibaliza voturile împotriva extremei drepte. Cu toate acestea, deși rezultatul din această seară sugerează că acest lucru a eliminat șansele RN de a obține o majoritate absolută în camera inferioară a Parlamentului francez, coalizarea partidelor de centru și stânga din Franța nu înseamnă neapărat că ele vor și guverna împreună.

Numele de „front republican”, explică The Guardian, are la bază ideea de a combate extrema dreaptă și mesajele sale. Pe scurt, toți cei care aderă la apelul pentru un „front republican” consideră că RN, partidul lui Jordan Bardella și Marine Le Pen, este împotriva Republicii Franceze, având în vedere că agenda sa politică în materie de locuri de muncă și beneficii, precum și unele dintre propunerile sale anti-imigrație, contravin principiilor constituționale ale egalității promovate de statul francez.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult