Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Breaking news. Blocul de stânga obţine o victorie în alegerile legislative anticipate din Franţa. Macron câștigă pariul împotriva extremei drepte

Alegeri în Franța.  Foto: Marco Badea/Arhivă Personală

Foto: Marco Badea/Arhivă Personală

Primele previziuni privind repartizarea mandatelor în viitoarea Adunare Națională franceză, realizate de Ipsos, arată că blocul de stânga „Noul Front Popular” a obținut cele mai multe mandate (între 172-192), în timp ce coaliția „Ensemble” a președintelui Macron a reușit să obțină între 150-170 de locuri. Marine Le Pen și partidul său de extremă dreaptă par a fi pierzătorii zilei. Estimările arată că au obținut între 132 ș 152 de mandate în viitoarea cameră inferioară a Parlamentului francez.

E clar un singur lucru în acest moment: Franța se îndreaptă spre un parlament blocat, în care niciun bloc politic nu controlează majoritatea, după cum indică BBC.

Alianţa de stânga ar trebui să „guverneze”, pretinde liderul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon. Între timp, liderul oficial al partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen, Joran Bardella, a criticat „alianța nefirească” și „dezonorantă” care a „privat poporul francez” de o victorie a RN.

Pe scurt, apelul la un „front republican”, o practică veche de zeci de ani în politica franceză, a dat din nou roade. Ce presupune această practică? Ei bine, cooperarea mai multor partide politice într-un efort comun de a bloca avansul extremei drepte în alegeri și o posibilă victorie a acestora.

Cu alte cuvinte, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și în alte alegeri în care doar doi finaliști ajung în finala din turul doi, partidele care nu au reușit să se claseze cu candidați pe primele două locuri își vor ruga alegătorii să sprijine candidatul principal, care nu e reprezentant al extremei drepte. Iar istoria politică franceză din ultimele decenii a demonstrat că alegătorii au avut tendința să urmeze acest apel public.

După cum indică The Guardian, atunci când extrema dreaptă este bine plasată într-un al doilea tur de scrutin pentru care s-au calificat trei candidați, apelul la un „front republican” este clar: candidații clasați pe locul al treilea pot accepta să se retragă pentru a nu diviza votul anti-RN. Astfel de acorduri pot fi locale sau naționale și se bazează pe alegători pentru a le face să funcționeze.

După ce partidul RN al lui Marine Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor generale anticipate din Franța, partidele de stânga și de centru au făcut apel la un front republican împotriva partidului de extremă dreaptă și au îndemnat alegătorii să blocheze un potențial succes al extremiștilor. Așa că 221 de candidați, dintre care 83 din tabăra lui Macron și 132 din blocul de stânga Noul Front Popular, s-au retras pentru a nu canibaliza voturile împotriva extremei drepte. Cu toate acestea, deși rezultatul din această seară sugerează că acest lucru a eliminat șansele RN de a obține o majoritate absolută în camera inferioară a Parlamentului francez, coalizarea partidelor de centru și stânga din Franța nu înseamnă neapărat că ele vor și guverna împreună.

Numele de „front republican”, explică The Guardian, are la bază ideea de a combate extrema dreaptă și mesajele sale. Pe scurt, toți cei care aderă la apelul pentru un „front republican” consideră că RN, partidul lui Jordan Bardella și Marine Le Pen, este împotriva Republicii Franceze, având în vedere că agenda sa politică în materie de locuri de muncă și beneficii, precum și unele dintre propunerile sale anti-imigrație, contravin principiilor constituționale ale egalității promovate de statul francez.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult