Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Budapest, not Bucharest. Viktor Orban primește cu brațele deschise turneul de tenis al lui Ion Țiriac

Ion Tiriac

(Foto: Guliver/Getty Images)

Turneul ATP 250 de la Bucureşti, BRD Năstase-Ţiriac Trophy, care a fost mutat anul trecut la Budapesta, nu a avut vreun „scop ascuns” și „nu-și dorea nimeni să facă vreun profit”, ci de fiecare dată au fost susținute niște cauze speciale, a explicat Cosmin Hodor, directorul turneului de tenis Bucharest Open. 

„Era pur privat, niciun euro n-a venit de la stat. Un turneu de genul acesta costă până la un milion de euro. Numai premiile jucătorilor sunt de 500.000 de euro. Nu veneau de la Țiriac, ci de la partenerii turneului. Țiriac a susținut acest turneu din buzunar o bucată mare de timp, până când turneul a crescut și când a ajuns mare a reușit să se autofinanțeze”, a spus Cosmin Hodor la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

„Turneul în momentul de față e la Budapesta. În Ungaria situația sportului e foarte bună, acolo se construiește o bază foarte mare și modernă. Între timp ei au organizat la centrul național al federației ungare de tenis și undeva pe malul Dunarii una inedită unde cred că au cheltuit foarte mulți bani, tocmai ca să facă o locație temporară până vor să-l mute în noua bază”, a afirmat Cosmin Hodor.

Moderator: „Înainte să ajungă la Budapesta ați luat în calcul să mutați turneul în alt oraș din România?”

Cosmin Hodor: „Tu ai un caiet de sarcini pe care ți-l impune ATP. Nu ești de capul tău. Trebuie să se aprobe cu un an înainte într-un comitet al ATP care vine în vizită, trebuie să ai aeroport internațional, hotel de minmum 4 stele, anumite locuri de cazare pentru tot stafful. N-ai 6 terenuri de tenis toate la dimensiunile cerute de ATP. La Constanța unde ai un teren central, dimensiunile de acolo nu corespund cu cerințele ATP și nici nu ai ce să faci”.

Hodor a punctat că Ministerul Tineretului și Sportului nu are suficiente fonduri pentru a le aloca federațiilor, iar acestea sunt „în moarte clinică”, adăugând că fără finanțări „nu poți să faci performanță și nu te poți lupta cu cei din afară”. 

În 2017 turneul ATP 250 de la București a fost mutat de omul de afaceri Ion Ţiriac la Budapesta, din cauza lipsei avizului de siguranţă pe Terenul Central de la Arenele BNR.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu ne trebuie turneu de tenis ,noi face moluri pe terenurile fostelor baze sportive.
    • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Dca se cerea terenul în telorman era aprobat!!!!....dne fereste...faceți la Cluj!! Avem si hoteluri de 5 stele și aeroport internațional!!
      • Like 0
    • @ Nastasescu Rodica
      Clujul nu e Bucureşti iar Budapesta nici atât ,e nevoie de un oraş relativ bogat pentru ca un asemenea turneu să obțină sursele de finanțare necesare iar Clujul e un oraş cu adevărat bogat doar in mintea unora care scriu aici. Turneele astea se organizează cu bani nu cu poveşti.
      • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Si la Cluj nu sunt bani pentru ca lumea lucreaza pe nasturi si fac cumparaturi pe caiet.
      • Like 0
    • @ Ciprian Voicu
      Dacă comparăm cu Bucureştiul ,Clujul e o comună mai mare iar dacă comparăm cu Budapesta un biet cătun. Dar cei ce scriu aici ştiu mai bine ,Țiriac se înşală . Mai erau unii simpatici care-i spuneau lui Țiriac că ar dori un circuit de formula 1 in România dar omul ,,rău" ia privit ca pe lunatici ,un circuit costă şi mai mult .
      • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Poi, conform Wikipedia, Bucurestiul are o populatie mai mare decat Budapesta suprafata insa e intradevar aprox. de doua ori mai mare decat a Bucurestiului. Clujul, e mic, adevarat fata de ambele.

      Nu contest ca in Romania e cam greu sa faci un turneu de asa anvergura, cinste guvernantilor care ne-au condus din '89 incoace. In liga lui Tiriac turneele astea nu au scopul de a ridica Romania pe culmile gloriei sportive si deci ii inteleg foarte bine atitudinea. Faci ceva de calitate, vrei o infrastructura de calitate, servicii pe masura, etc., altfel nici bani nu se castiga. In Romania nu prea ai unde si cu cine, trebuie prima data schimbata mentalitatea si modelata societatea.

      Eu sunt clujean de 21 de ani incoace si pot sa spun ca in aceasta perioada Clujul a "explodat". Pretul la m2 in achizitia de imobiliare spune multe (inclusiv raportat la Bucuresti). Sunt convins ca se jongleaza multi bani si aici.

      Evenimente de genul Untold, TIFF, Electric Castle (si altele) nu se fac fara bani.

      Sincer, ma deranjeaza aroganta, aroganta bucuresteanului mai mult decat situatia financiara reala a Clujului in raport cu capitala. Stiu sigur ca nu toti bucurestenii sunt asa!

      Succes in viata!

      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult