Bugetul care ne decide soarta

foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Anii trecuți, și cu deosebire în 2024, în România nu s-a mișcat un deget în direcția normală pentru corectarea deficitelor gemene, sub pretextul că sunt alegeri, deci așa ceva este nerezonabil. Mai mult de atât, au continuat cheltuieli pentru voturi deși bugetul era deja falimentar, iar piețele financiare și investitorii ne-au penalizat în continuare cu dobânzi uriașe pentru împrumuturi.

Politica fiscală și de venituri este însă de dinaintea alegerilor din 2020 una mai mult decât laxă din punct de vedere macroeconomic, chiar nesimțită la propriu, adică împotriva bunului simț, care spune că nu poți să te-mprumuți la nesfârșit pentru a sparge banii pe prostii. Fix acest fapt a determinat Fitch și S&P să schimbe perspectiva ratingului la negativă, nu vreo nedreptate în analiză așa cum am citit recent în 2 articole ale unui cunoscut profesor la ASE. Pentru că de această data, rapoartele ziselor agenții nu au făcut decât să consemneze ceea ce piețele au penalizat deja, direcția greșită a politicii economice care a dus bugetul în faliment, deficitul în ceruri și datoria publică în creștere alarmantă. De altfel, scrie chiar în raport, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la un factor de 3X. Că statul a ajuns să se împrumute la dobânzi de persoană fizică sau peste putem și noi să constatăm.

Dacă deja ne împrumutăm la dobânzi junk, atunci s-ar putea ca unii să se-ntrebe ce importanță mai are că următoarea evaluare a agențiilor de rating chiar ne va acorda calificativul de nerecomandat pentru investiții? Ei bine, asta ar însemna practic blocarea accesului României la piețele private de capital, pentru că de exemplu marile fonduri de pensii și nu numai au interzis la plasarea banilor în titlurile statului care primește un astfel de calificativ. Adică de la o finanțare chinuită, cu costuri foarte mari, am ajunge la imposibilitatea împrumuturilor. În această situație, care, din păcate, are o probabilitate uriașă, doar creditori instituționali internaționali sub condiționalități drastice ne mai pot ține pe perfuzii. Există un pericol major să o luăm pe traseul grecesc, cu circumstanțe agravante pentru că noi nu suntem în zona euro și deci nu am perturba deloc zisa zonă la o adică. Nici vorbă de haircut pentru noi, am fi executați până la ultimul cent. Ce înseamnă asta pentru populație? Să zicem doar, cu titlu de exemplu, că grecii nici acum, după 18 ani, nu au ajuns la veniturile de dinainte de faliment. La noi, au apărut deja voci care îndeamnă populația să pună bani deoparte, să-și taie cheltuielile la strictul necesar pentru a nu rămâne complet descoperite la ceea ce ar putea să urmeze, în câteva luni. Rămâne un mister de ce autoritățile nu explică pe înțeles ce înseamnă junk si cum orice alte măsuri, cât de dureroase ar fi ele, sunt de preferat.

În acest moment, bugetul pe anul 2025 este în chinurile facerii. Este crucial nu doar ca el să consemneze un deficit în linie cu cel agreat cu Comisia Europeană în deja celebrul plan pe 7 ani. Îl putem arunca direct la coș dacă așa va fi, căci și în anii trecuți am avut scris pe hârtie o cifră iar în execuție a fost o catastrofă. Credibilitatea statului român în ce privește respectarea angajamentelor este zero, iar cei responsabili cu programarea veniturilor și cheltuielilor statului trebuie să fie conștienți de asta. Să terminăm cu prostia propagandistică că facem deficit pentru dezvoltare, pentru că, vezi Doamne, procentul din PIB este similar (7% deficit, 7% investiții) . Nu aceasta este problema, că așa am putea să zicem 10% deficit și 10% investiții. Problema e de unde îl finanțezi, că la televizor vedem că se caută bani pentru a plăti salariile bugetarilor și pensiile, adică sarcina elementară a oricărui guvern. De această data măcar, este vital ca opinia experților Consiliului Fiscal sa fie luată în considerare și de asemenea a celor de la FMI la mâna cărui organism vom ajunge cu certitudine dacă continuăm cu aroganța. 

În al doilea rând, de realismul proiectului de buget trebuie convinse în primul rând piețele și investitorii. El trebuie să reflecte că statul român este conștient că nu mai poate cosmetiza electoral situația gravă a finanțelor publice, iar semnalul dat de buget trebuie să fie cât de solid posibil în acest sens. Simpla înghețare a salariilor și pensiilor care oricum survine din lipsa finanțării este total insuficientă. Este nevoie de măsuri concrete cu impact financiar imediat, cum ar fi de exemplu revenirea cotei de impozit pe venit la 16% de la 10%, de unificarea cotei de TVA sau chiar majorarea acesteia cu 1-2 puncte procentuale. Iar reducerea numărului de funcționari publici să fie una reală, nu cu 20 de posturi la comasarea a două ministere, posturi care de fapt nu erau ocupate. Altminteri, să ne pregătim de impact. Care va fi atât de dur încât frământările politice de azi sunt floare la ureche.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp