Buletinul meteo – noul indicator în prognoza sănătății noastre: Odată cu valurile de călduri extreme ce devin tot mai frecvente și mai severe, a crescut și riscul comportamentelor agresive, al suicidului

Foto: Profimedia Images

Înotăm zi de zi într-un ocean de vești rele. Pare că lumea se destramă în fața ochilor noștri fixați pe ecrane și injectați cu disperare. Sunt sigură că în peisajul acesta ultimul lucru de care avem nevoie sunt și mai multe vești rele. Însă câteodată, veștile rele abordate calm ne pot ajuta să înțelegem exact unde ne aflăm, ce e de făcut și cum să evităm un rău și mai mare.

M-am gândit serios dacă în peisajul acesta mai are sens să abordăm subiectul impactului schimbărilor climatice asupra sănătății. M-am gândit că nu aveam să aflăm de aici nimic bun. Totuși, am hotărât să vorbim despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății pentru că dincolo de informare, subiectul are o componentă de ”luat aminte” foarte importantă. Și cred, că cel mai interesant lucru pe care l-am aflat de la cercetătoarea Julia Malits, cu care am vorbit despre acest fenomen, a fost atenția pe care trebuie să o dăm schimbărilor. Pentru că așa cum ne spune chiar ea, atunci când lucrurile sunt stricate, e important să conștientizăm, să facem schimbări, DAR nicidecum în grabă și doar de dragul schimbării. E nevoie de multă atenție, pentru că am putea din disperare să schimbăm un rău cu unul și mai mare.

Julia Malits este o tânără doctorandă la Facultatea de Medicină Harvard și cercetător în cadrul Centrului de cercetare Climatică, Sănătate și Mediul Înconjurător de la Harvard T.H. Școala de Sănătate Publică Chan. 

Împreună cu colegii de la centrul de cercetare se pregătește să introducă în curricula studenților din anul 1 de la Facultatea de Medicină Harvard un curs obligatoriu despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și dezvoltă o bază de resurse pe care, atât pacienții, cât și personalul medical să le poată folosi, ca să înțeleagă mai bine felul în care încălzirea globală afectează sănătatea, în special a celor care au deja boli cronice.

• Odată cu valurile de călduri extreme ce devin tot mai frecvente și mai severe, din cauza schimbărilor climatice, a crescut și riscul comportamentelor agresive, al suicidului, și mai exact, a sinuciderilor violente, al anxietății, depresiei și chiar al anxietății climatice.
• Solastalgia este sentimentul dezrădăcinării și descrie o formă de suferință emoțională sau existențială cauzată de schimbarea mediului și a spațiului pe care îl numim "acasă".
• Chimicalele așa numite „eterne” nu se descompun în natură sau, dacă o fac, procesul de descompunere poate dura și sute de ani. Din păcate, regăsim aceste chimicale peste tot, în apa noastră de băut, în produsele de îngrijire. Expunerea la aceste produse este periculoasă.
• BPA, este un compus chimic folosit în producerea de material plastic și se găsește în conservele de mâncare, în produsele de îngrijire precum șampoanele, cosmeticele. Există multe probleme de sănătate asociate cu acestea.
• Militanții de mediu au reușit să îi convingă pe producători să nu mai folosească anumite substanțe chimice despre care știm că pot avea un efect negativ asupra sănătății noastre. Aceștia au renunțat la aceste substanțe, dar le-au înlocuit cu altele despre care nu au nici un fel de studii și al căror impact asupra sănătății nu îl cunoaștem și ar putea fi chiar mai dăunător. 

Interviul pe larg:

Cu toate că schimbarea climatică și impactul acesteia asupra sănătății noastre este un subiect recurent în mass-media, totuși, încă nu este atât de evident ce impact are această schimbare asupra sănătății noastre, cel puțin nu la noi, în România. Aș vrea să ne spui, te rog, când o să vedem mai clar aceste efecte asupra sănătății noastre?

Schimbarea climatică ne afectează deja sănătatea, în diferite feluri și locuri. Am început să vedem schimbări antropocenice ale climei datorate arderilor combustibililor fosili și dacă dăm ca exemplu încălzirea, începem să înțelegem cum se manifestă asupra sănătății această schimbare. Dacă luăm exemplul căldurilor ridicate, putem să observăm două direcții de impact asupra sănătății. Una este exacerbarea acută a bolilor cronice, iar cealaltă este legată de bolile relaționate cu aceste călduri extreme. Și când spunem acutizarea bolilor cronice, ne gândim la pacienți cu tot felul de boli - de la boli de inimă, plămâni, rinichi, la boli psihiatrice, neurologice, și la faptul că, pe perioada valurilor de căldură, situația lor se înrăutățește și se acutizează. Pacienții cu boli cardiovasculare sunt expuși unui risc și mai mare de infarct, cei cu boli respiratorii sunt expuși unui risc mai mare de bronhopneumopatie cronică obstructivă, în rândul pacienților cu boli psihiatrice crește tot mai mult riscul sinuciderilor. Este greu de spus dacă efectele asupra sănătății, pe care le observăm în prezent, sunt relaționate cu schimbările climatice sau cu schimbările mediului nostru înconjurător care au loc atât în sfera noastră socială, cât și în în mediul nostru privat și așa mai departe. Adevărul este că acestea chiar se întâmplă, iar impactul lor asupra sănătății noastre este resimțit tot mai mult, nu doar de către bolnavii cronici, ci și de către comunitățile cele mai vulnerabile. Mă refer aici la refugiații climatici, iar situația refugiaților climatici va deveni o problemă tot mai stringentă în următoarea decadă, de asemenea, la cei fără adăpost, copii, bătrâni, și în special, la femeile în vârstă.

Ai menționat deja impactul devastator pe care îl are schimbarea climatică, asupra spectrului de boli psihice, pe care îl vom tot simți și pe viitor. În continuare, aș vrea să amintesc despre studiul publicat anul trecut în Revista Științifică Nature, referitor la depresia, furia, tristețea pe care o simte tânăra generație cu privire la schimbarea climatică. Ai precizat și tu efectele pe care aceasta le are asupra bolilor mintale și riscul crescut al sinuciderilor. Dacă privim în jur, vedem că a crescut rata sinuciderilor în rândul tinerilor. Crezi că există o legătură între acestea?

O legătură între schimbarea climatică și bolile psihice, categoric! I-ai adus în discuție pe cei tineri, și aș spune că primul lucru pe care l-am observat cu toții, în jur, a fost mișcarea impresionantă a tinerilor care militează cu determinare, pentru această cauză. Implicațiile pe care le au schimbările climatice asupra sănătății noastre psihice, și mai cu seamă, în rândul generației tinere, sunt profunde. Nu cred că este pe deplin elucidat fenomenul, studiile sunt abia la început. Dar când ne gândim la legătura dintre schimbare climatică și sănătate psihică, observăm că aceasta poate fi corelată cu diverse expuneri climatice, cum ar fi: temperaturile extrem de ridicate, secetă, inundații, incendii și alte fenomene extreme. O să dau câteva exemple: s-a observat că odată cu valurile de călduri extreme ce devin tot mai frecvente și mai severe, din cauza schimbărilor climatice, a crescut și riscul comportamentelor agresive, al suicidului, și mai exact, al sinuciderilor violente, al anxietății, depresiei și chiar al anxietății climatice. Situația aceasta a fost văzută nu doar la generația tânără, ci la întreaga populație. La rândul său, seceta face victime peste tot. Dacă luăm la scara individuală a vieții unui om, care lucrează în sectorul agricol și riscă să își piardă sursa de trai, nu mai poate să își producă recolta 'cea de toate zilele', atunci, anxietatea, depresia și tot felul de boli psihice survenite, le putem asocia cu aceste schimbări climatice. În cazul inundațiilor, incendiilor sau a altor fenomene extreme, oamenii își pot pierde casele, locul de muncă, lăcașurile de cult, tragedii care provoacă suferințe, traume, și solastagie. Solastalgia sau sentimentul dezrădăcinării, este un neologism, format din combinația cuvintelor latine sōlācium și rădăcina greacă -algia, care descrie o formă de suferință emoțională sau existențială cauzată de schimbarea mediului și a spațiului pe care îl numim "acasă". De exemplu, să spunem că ai crescut în apropierea unui lac care acum nu mai este pentru că a secat complet, și nu mai percepi nicio activitate, niciun zgomot familiar, din cele cu care erai obișnuit odinioară, lucrul acesta poate provoca stări emoționale pe care le denumim, mai nou, solastagii.

Un studiu recent, publicat tot în Revista Științifică Nature care a fost o meta cercetare făcută de un grup de savanți de la Universitatea din Hawaii, ce au descoperit faptul că, și voi cita: "mai mult de jumătate dintre bolilor infecțioase înregistrate în istoria omenirii, precum borelioza (boala Lyme), boala produsă de infecția cu virusul West Nile, HIV, și până și gripa, s-au intensificat din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră". Crezi că schimbarea climei a provocat și o creștere a riscului de expunere la noi pandemii, la noi boli infecțioase? Și dacă așa stau lucrurile, care este motivul?

Reamintesc că literatura de specialitate este încă în dezvoltare și cercetare, dar există deja dovezi concludente care demonstrează că schimbarea climatică afectează și duce la transmiterea de boli infecțioase de tipul celor pe care le-ai menționat și nu numai. Aș diviza în două categorii situația, și anume:

Una ar fi: amploarea și prevalența bolilor infecțioase în locuri în care ele există deja. Să luăm ca exemplu boala Lyme, în nord-est, în New England, unde mă aflu în prezent, va deveni o problemă tot mai mare și va fi din ce în ce mai comună.

A doua ar fi: bolile infecțioase vor deveni răspândite și în locuri în care acum nu erau. Așadar, cred că cel mai important lucru este ca publicul, pacienții, să fie conștienți că sunt tot mai expuși unor boli infecțioase la care nu erau expuși în trecut, dar de asemenea, și personalul medical trebuie să fie atent, când pacienții se prezintă la control, să ia în calcul și alte boli infecțioase decât cele pentru care le făceau în mod regulat investigații.

Informarea pacienților este importantă. Nu trebuie să ne fie frică să ne mai aventurăm în natură, dar odată ce știm că problema există și suntem conștienți de aceasta, pur și simplu, vom lua măsuri de siguranță pentru a ne proteja preventiv, de exemplu, în cazul bolii Lyme, purtăm pantofi închiși, pantaloni lungi care să ne acopere complet pielea și să ne ferească de căpușe. Ideea principală este aceeași pe care am văzut-o și în cazul Covid-ului: trebuie să menținem un echilibru între grijă, prevenție și asigurarea unei sănătăți mintale. Să avem grijă de noi, să prevenim pe cât posibil, dar să fim atenți și la sănătatea noastră psihică.

Înțeleg! După cum se pare, nu prea avem vești bune legate de schimbarea climatică, dar există măcar vreun lucru pozitiv din acest impact al schimbării climatice?

O întrebare excelentă! Aș spune că cel mai pozitiv aspect al schimbării climatice este faptul că aceasta clădește o comunitate mai puternică și mai robustă în rândul celor preocupați de această problemă. Și găsim o grămadă de studii care susțin cât de importantă este puterea conexiunii sociale și sprijinul pe care simți că îl primești de la cei care țin la tine și de la membrii comunității cu care îți împarți grijile. Este și ceea ce am discutat mai înainte, despre mișcările tinerilor, care pentru mine au fost o mare sursă de susținere și de consolare în aceste împrejurări înspăimântătoare și, de multe ori, copleșitoare. Dar acest sentiment al comuniunii consider că este, probabil, cel mai puternic și mai pozitiv aspect, pe care l-am întâlnit. În același timp și faptul că ne facem auziți, că este o comunitate care continuă să crească și să se reorienteze spre surse de energii regenerabile, în detrimentul combustibililor fosili. Cred că acestea sunt cele mai pozitive consecințe ale schimbării climatice. Și dacă avem norocul să o facem destul de repede și fără piedici, poate reușim să atenuăm dezastrul.

Să sperăm! O să schimb puțin subiectul și o să discut despre cercetarea ta legată de efectele substanțelor chimice asupra sănătății. Cercetezi, împreună cu colegii tăi de la Center for Climate, Health, and the Global Environment, de la Harvard, impactul pe care îl au asupra sănătății expunerile la substanțe chimice. Ce ați descoperit?

Apreciez întrebarea. Sunt în ultimul an de studiu al medicinei și între universitate și facultatea de medicină, mi-am dedicat câțiva ani muncii în domeniul sănătății mediului și, cumva, așa mi-am început cariera, în contextul expunerilor chimice din mediu. Iar asta se întâmpla nu la Harvard, ci la Școala de Medicină a Universității din New York, împreună cu mentorul meu Leo Trasande și cu minunata echipă de acolo. M-am tot gândit și pe parcursul anilor la cercetare și la întrebările legate de aceste substanțe chimice. Sunt mai multe pe care le-am cercetat, atunci, de-a lungul unor ani, dar dintre cele mai rezistente consider că sunt „chimicalele eterne” sau compușii perfluorinați, sau substanțele alcoolice. Se numesc „chimicale eterne” pentru că nu se descompun în natură sau procesul de descompunere poate dura și sute de ani și, din păcate, le regăsim peste tot, în apa noastră de băut, în vasele noastre, în multe alte produse, în produsele de îngrijire, iar expunerea la aceste perfluoroalchilate și polifluoroalchilate este destul de serioasă. Și sunt tot felul de alte chimicale pe care le-am analizat de-a lungul anilor ce produc dereglări ale glandelor endocrine. Un alt exemplu: fenolii, bisfenol A (folosit ca și monomer în procesul de obținere al policarbonaților), alt exemplu, ftalații (sunt esteri ai acidului ftalic și sunt utilizați majoritar ca și plastifianți) etc.

Și aceștia se află în toate produsele pe care noi le folosim?

Da, diferite chimicale în diferite produse. BPA (Bisfenol A, cunoscut sub denumirea de BPA, este un compus chimic folosit în producerea de material plastic) și se găsește în conservele de mâncare, în produsele de îngrijire precum șampoanele, cosmeticele, și așa mai departe. Și există multe probleme de sănătate asociate cu acestea, dar punctul principal pe care l-am extras în urma cercetării mele este acea idee numită și regretabila substituire: militanții ecologiei îi conving pe producători să nu mai folosească aceste substanțe chimice în produsele lor, iar aceștia chiar renunță la ele, dar le înlocuiesc cu altele care au fost prea puțin și nicidecum riguros studiate, a căror impact asupra sănătății nu îl cunoaștem și care pot fi uneori, chiar mai periculoase. De exemplu, unele companii au substituit BPA cu BPS(Bisfenolul S), care poate fi la fel de dăunător, dacă nu chiar mai mult. Așa că ceea ce am înțeles de-a lungul cercetării este că multe probleme de sănătate sunt asociate cu diferite chimicale, dar în același timp, să fim vigilenți ca atunci când înlăturăm un compus dăunător să nu îl înlocuim cu un alt compus dăunător.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp