Dacă pacienta de la Floreasca nu era arsă în timpul intervenției chirurgicale, Mircea Beuran nu ar fi venit deloc în sala de operație, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu la Digi24.
„Rămânea să-și bea cafeluța acasă duminica dimineața, deși semnase în clar ca fiind titularul operației. Operația o făceau sclavii lui Beuran, pentru că astfel de inși care vin dinainte de 1989 infectează spitalul cu această concepție adusă de dinainte de 1989 pe acești medici tineri. Rezidenții sunt sclavii lui. De ce nu au făcut operația medicii de la camera de gardă? Pentru că acest Beuran și-a pus ciracii să opereze pe un cadavru viu, după cum credea el, ceea ce era mai interesant să-ți faci mâna, ca experiment, decât un cadavru mort, dacă se poate spune așa.
Femeia era într-adevăr într-o stare gravă. Ce și-a spus Beuran: oricum moare – lucru pe care l-a și spus după aceea: a ars, dar oricum murea - ia să-i trimit eu pe cățelandrii ăștia tineri să-și facă bisturiul pe ea. De ce să vină medicii? Pentru că acestea sunt servicii pe care le face dl Beuran acestor inși ca să îi facă camarila în jurul lui.
Camarila, acei 25 de medici care, la fel ca acest Borcean, au sărit că lui Beuran i se extirpă scaunul de sub fese, dar niciunul nu s-a arătat revoltat că a ars o pacientă pe masa de operație la Spitalul Floreasca, cel mai mare spital de urgență din țară”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Atunci când Beuran a venit într-un final în sala de operații, nu a făcut-o pentru a salva pacienta, crede el.
„Beuran nu a venit să o salveze pe pacientă și să efectueze greaua operație, a venit acolo să salveze situația, pentru că a fost sunat și i s-a spus: dom doctor, e groasă, a luat foc aia pe masă, ce facem? El a venit să scoată vopseaua, puțin îi păsa de pacientă, a venit de urgență pentru că se produsese acest incident înfiorător”, a afirmat jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu a domentat declarațiile șefului Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, care i-a luat apărarea lui Mircea Beuran înainte ca ancheta asupra incidentului să fie finalizată.
„Ce s-a întâmplat în acea zi și în acea sală de operații: începem cu versiunea acestui domn Borcean, șeful Colegiului Medicilor. S-a repezit să afirme că dl Beuran e nevinovat pentru că e dl Beuran. La asta se rezumă tot ceea ce a spus individul. A afirmat că Beuran este un erou. S-a dus acolo, spunea Borcean, ca să o salveze pe pacientă, a intrat să rezolve operația, care era foarte grea, pacienta era într-o stare critică și totuși eroul Beuran și-a asumat, a venit el și cu bisturiul său de artist a rezolvat situația. Actul de a veni de acasă duminică dimineața este prezentat ca un sacrificiu pe altarul medicinei.
Dl Borcean a fost acuzat pe nedrept de antepronunțare. Dânsul a practicat ceea ce se cheamă trafic de influență la scenă deschisă, care este de competența DNA. Aceasta este o formă de corupție foarte răspândită și e de competența DNA. Și-a folosit funcția, pentru că dacă vorbea nea Borcean nu-l auzea niciun pește mort.
Dar fiind președintele Colegiului Medicilor, care are peste 50.000 de membri, vorbind în numele a 50.000 de medici, face trafic de influență ca de manual. Și DNA văd că nu intervine”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul a subliniat că din toți medicii care sunt membri ai Colegiului, doar unul singur, medicul Dan Grigorescu, de la Brașov, s-a delimitat de comunicatul lui Gheorghe Borcean.
„De unde vin atitudinea și tupeul acestui Borcean? Și el și Beuran sunt crescuți ca medici, până la vârsta de 36 de ani, în ceaușism. Medicul era nomenclatură. Șpaga era cvasioficială, nu umbla niciun DNA după medici care își luau plicul, Kentul, cafeaua. Nu exista malpraxis înainte de 1989. Acum există măcar în teorie”, a afirmat Cristian Tudor Popescu la Digi24.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Asa doctori cum sunteti, oricum veti muri aidoma tuturor muritorilor.
Macar sa nu muriti oricum, ci cu constiinta impacata pe cinstite, cu demnitatea datoriei de onoare indeplinite.
Vă recomand să vizionaţi mărturiile d-lui Emanoil Ungureanu în urma activităţii sale de investigație prin spitale:
https://youtu.be/7Q39oLu9t-Y?t=374
omul asta ar trebui ascultat de toti romanii, ca sa stie ce-i asteapta prin spitale!
Există o Comisie de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis (în cadrul Direcției de Sănătate Publică DSP).
Persoanele vizate de lege sunt obligate să posede asigurarea de răspundere civilă medicală pe tot timpul exercitării profesiei medicale. Asigurarea de malpraxis medical este o asigurare obligatorie. Potrivit dispoziţiilor art. 656 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 o copie după asigurare va fi prezentată înainte de încheierea contractului de muncă, fiind o condiţie obligatorie pentru angajare.
Prin urmare, toţi cei care fac parte din personalul medical sunt obligaţi să aibă încheiată o asigurare obligatorie de răspundere civilă profesională. Textul legii face vorbire de obligaţia prezentării poliţei de asigurare la momentul încheierii contractului de muncă, dar este fără îndoială că asigurarea trebuie menţinută pe tot parcursul exercitării profesiei medicale.
Potrivit dispoziţiilor art. 678 din Legea nr. 95/2006 omisiunea încheierii asigurării de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legală de către persoanele fizice şi juridice prevăzute de lege se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică a medicului sau suspendarea autorizaţiei de funcţionare a spitalului.
Potrivit dispoziţiilor art. 2223 alin. (2) noul Cod Civil, prin contractul de asigurare părţile pot conveni să cuprindă în asigurare şi răspunderea civilă a altor persoane decât contractantul asigurării. De pildă, unitatea spitalicească furnizoare de servicii şi asistenţă medicală încheie o poliţă pentru propria răspundere civilă, dar poate cuprinde în asigurare şi răspunderea civilă a personalului medical - medici, asistente, moaşe.
Însă, asigurarea de răspundere civilă medicală NU acoperă, NU plăteşte daune pentru raspunderea studenţilor-rezidenţi care efectuează intervenţii chirurgicale, (mai ales nesupravegheaţi).
Da, nea, știe lumea că ai vorbe la tine, știe din gura ta și că ai cunoștințe solide de teoria manipulării. Ți-ai dorit-o și vei rămâne în istorie printre ăia deștepți de la natură... dar... cu un caracter infect, plin de ură și un narcisism dublat de exhibiționism al vorbelor murdare și al manipulării deșănțate.
Îi faci sclavi pe cei tineri și ceaușiști pe cei din generația ta, invoci tălâmbește DNA-ul cu nostalgia vremurilor când ăia săreau pe fiecare țintă arătate de „binevoitori” ca tine, înainte de a se fi terminat investigarea faptelor de către specialiști - nu de „analiști” cu spume la gură. Cam ce te mână-n luptă, debarasat de orice lipsă de bun-simț dar îmbălat de voluptatea delațiunii în piața publică!? Ce ți-ar mai fi plăcut ... anii 50 din secolul anterior! Ai fi ajuns șeful lui Nicolski sau i-ai fi luat chiar locul lui Dej sau lui Ceaușescu.
Și da, aceia chiar sunt in majoritate sclavi. S-au născut în sclavie (aici nu au vreo vină) și așa au rămas. Poți să scoți omul din sclavie dar sclavia din om ba, mai ales când are și de câștigat.
Este foarte frecvent intilnit acest aspect, de-aia mor atitia oameni bolnavi in stadii terminale in spital in loc sa li se asigure ingrijire paleativa acasa , inconjurati de familie.
In al doilea rind avind in vedere ca atitia alti chirurgi au refuzat s-o opereze, este de mirare ca dr Beuran "s-a bagat" si nu a incercat sa explice familiei ca in acel stadiu, orice operatie din lume nu avea cum sa-i prelungeasca viatza.
Probabil ca nimeni nu a explicat familiei de ce nu vor sa opereze pacienta.
Inteleg ca Beuran a operat-o pt ca ea nu mai putea sa inghita, asta inseamna ca i-a facut o gastrostoma.
Procedura destul de simpla si in nici un caz care sa se complice cu hemoragie interna, mai ales la atita timp de la operatie.Ma gindesc, ce s-a rezolvat prin aceasta procedura?
Hranirea cu solutii special pregatite pt alimentatie enterala?
Cit o mai tinea in viatza chiar si-asa?
Ce calitate a vietii mai avea saraca femeie in ultimele sale zile in aceste conditii?
Si, in ultimul rind si cel mai important: care a fost dorintza pacientei pentru ultimele sale zile de viatza?
Nu a familiei, ca nu ei erau pe moarte.
A intrebat-o cineva pina unde sa se mearga cu tratamentele invazive?
A avut, ca nu-mi vine-n minte acum cum se zice in romana, un "power of attorney" in care sa scrie negru pe alb ce doreste pentru ultimele saptamini/zile de viatza?
Aceste lucruri nu cred ca se discuta nicaieri in spitalele din Ro.
Asta lasind la o parte greselile medicale facute in sala de operatie si care au dus la combustia femeii, ca si reactiile de dupa, atit ale medicilor cit si ale ziaristilor.
Daca familia vroia sa faca tot ce se poate atunci un doctor ar fi trebuit sa explice cum sta situatia! Consider ca unii sunt macelari.
PS: recomand cartea Being Mortal