Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

C.T. Popescu, despre Stela Popescu: „Mare actriță! Actriță născută, cu instinct, adică niște lucruri nu le-a învățat de la nimeni”

Stela Popescu a fost utilizată în special ca actriță cu geniu comic, dar putea să joace orice, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul este de părere că un criteriu pentru a defini un actor adevărat este capacitatea lui de a juca în roluri proaste, iar Stela Popescu a avut parte de multe filme proaste. Cristian Tudor Popescu a exemplificat cu „Nea Mărin miliardar” - pe care jurnalistul îl include în top 5 cele mai proaste filme românești, mărturisind că nu îl face nimic să râdă în acest film, cu excepția unei scene în care jocul Stelei Popescu îi provoacă hohote de neoprit.

Cum e Stela Popescu? a fost întrebat Cristian Tudor Popescu la Digi24, în seara în care vestea că actrița a murit a picat ca un trăznet.

„Mare actriță! Actriță născută, cu instinct, adică niște lucruri nu le-a învățat de la nimeni, se vede că s-a născut cu ele, cu ceea ce eu numesc calcă replica. Știți că sunt actrițe și actori cu firmă care o carieră întreagă nu calcă replica. Ce înseamnă asta? Înseamnă, când spui ceva, indiferent că joci într-un scheci sau că joci în Hamlet sau că faci un film de televiziune, când spui replica aia, trebuie să fii lipit intim, să nu ai niciun spațiu între tine și replică, să te suprapui perfect acelei replici, să vină din tine, nu să se vadă că e spusă de tine. E, așa era Stela Popescu, avea acest simț formidabil”, a comentat jurnalistul și criticul de film Cristian Tudor Popescu la Digi24.

„Poate că un criteriu pentru a defini un actor adevărat este capacitatea de a juca în roluri proaste. Acolo se vede cât de bun este actorul. Stela Popescu a avut „noroc” de zeci de filme proaste în care a jucat. Eu, în calitate de critic de cinema, îi cunosc în special cariera din cinematografie. Toate proaste! Toate! De la Alo? Ați greșit numărul până la Sexy Harem Ada-Kaleh și Despre o anume fericire, Ultima noapte a singurătății, ceva... Mă rog... Un singur film bun în toată filmografia ei: Toată lumea din familia noastră a lui Radu Jude din 2012 unde Stela Popescu nu joacă un rol comic. Nu! Joacă un rol să-i spunem serios și îl joacă foarte bine. Foarte bine. Ea a fost utilizată în special ca actriță cu geniu comic, dar putea să joace orice”, a spus Cristian Tudor Popescu.

Și capacitatea extraordinară de a modifica știți cum funcționează la genul acesta de actriță? Simte ca un cod detector și corector de eroare. Există în informatică acest concept, de coduri care detectează eroarea și o și corectează în clipa în care a detectat-o. Ei, în clipa când avea de spus niște replici inepte, lipsite de umor, ale unui textier prăpădit, ale unui scenarist vai de capul lui, cum erau atâția, reușea din instinctul acesta formidabil ale ei să scoată ceva din replica aia, să dea o tentă, să dea un accent acolo, care te făcea să râzi sau să surâzi, în orice caz o salva acea replică. Mie mi-a rămas în minte - din filmul clasat în top, pentru mine, între primele cinci filme românești ale tuturor timpurilor ca prostie, Nea Mărin miliardar. Este o prostie monumentală de top, trebuie să recunosc, deci în filmul ăla la care se presupune că trebuie să râzi - și au râs, se pare, niște milioane de spectatori - eu rămân sobru ca un bolovan, nu reușesc să râd de la cap la coadă. În schimb, are Stela o replică în filmul ăsta la care m-am cocoșat, am căzut cu scaunul, am intrat în convulsii. Ea joacă o vampă acolo și îl seduce pe Amza Pellea, pe nea Mărin. Și ce zice vampa, văzându-l pe nea Mărin în costumul lui de la Băilești: trebuie să-i aplice un erotism de CAPeu, un erotism sătesc, se gândește ea așa. Și în timp ce îi deschide cămașa îi spune: Miroși a pământ!, la care nea Mărin, săracu', zice: Îu!, adică ea a vrut să dea specific local - miroși a pământ, ești un bărbat cu picioarele bine înfipte în pământ - și ăsta, săracu', se și vedea mort!”, a povestit Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul a mărturisit însă că scheciul preferat cu Stela Popescu este altul (vezi video mai jos), în care actrița are un rol „mers pe sârmă”:

(Video. Sceneta „Ava, Eva, Iva" de Octavian Sava; interpreți: Stela Popescu și Radu Zaharescu, sursa: TVR)

„Sunt zeci de actrițe cu pretenții care nu pot să treacă prin acest moment. Mers pe sârmă: poți să-ți frangi gâtul în fiecare secundă în acest rol. E o probă de control al dicției, al creierului, al gesticii și în același timp să generezi efect comic. Să nu se vadă efortul. Pentru că vă dați seama ce efort e să aduci toate elementele acestea la un loc, să nu greșești și în același timp să realizezi comicul. E o proba de foc, după părerea mea, pentru o actriță”, a explicat Cristian Tudor Popescu la Digi24.

Jurnalistul a povestit că a întâlnit-o personal pe Stela Popescu în urmă cu doi ani, la profesorul Laurențiu Damian acasă, era multă lume și a avut prilejul să constate că actrița așa era și în viața de zi cu zi. „Cât a stat Stela, nu mai avea nimeni nicio treabă decât să o asculte pe Stela. Acapara instantaneu orice auditoriu în 2-3 minute”, a conchis Cristian Tudor Popescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu am citit până acum comentarii atât de pătrunzătoare ca cele expuse aici de dl. Cristian Tudor Popescu .
    Toată stima!
    • Like 0
  • "Si tu, Popescule?"
    Da, a fost o actrita remarcabila si, cum spui tu, inzestrata de la natura.
    Da nu ma asteptam ca si tu sa cazi lat, cum o fac atatia bubuini acum, ca nu cred ca nu te revolta aparitiile ei alaturi de haidamaua aia susanista care mai juca uneori si in travesti si a facut-o si pe ea susanista. Si mai ales daca ai luat la cunostinta ca unul din Haita A3 (dar nu unul slab la minte, ci, dimpotriva) propunea grabit ca ziua inmormantarii ei sa fie declarata oficial Zi de doliu national. Chiar asa? Cu steagurile in berna?
    • Like 1
  • check icon
    Din păcate rămân tot mai puțini și se mărește pustiul...
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Ma dezamagiti. Cred ca ii puneti in gura d-lui Popescu, cuvinte pe care nu le-ar rosti. Nu sincer. Despre defuncta, nimic-asa e omeneste. Despre actrita, din nou, nimic-ce se poate spune despre improvizatie ? ...
    • Like 1
    • @ Ioan
      Corina check icon
      E dânsul sută la sută și demn de crezare, dar cititorul acestor opinii trebuie să fi avut răbdare pentru mai mult de două-trei scheciuri de revelion. Merită văzută măcar sceneta de aici.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult