Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Calculul cinic prin care statul măsoară suferința unui copil. ONG-urile care nu se află pe lista furnizorilor acreditați de servicii sociale, condamnate să primească mai puțini bani

El e Stat. Noi suntem oamenii. Ne numim “contribuabili” când Statul ne cheamă să ne plătim impozitele. Ne numește “cetățeni cu drept de vot” când ne cheamă la alegeri. În textele de legi ni se spune “persoanele” și tot așa. Nu prea ne spune nimeni “oameni”. În fine...

Când oamenii văd că statul îi cheamă mereu, dar nu prea le răspunde și nu prea le rezolvă problemele, se apucă să și le rezolve singuri. Uneori singuri-singuri, alteori singuri-împreună, adică adunați în asociații de tot felul.

De ani buni, oamenii adunați împreună au făcut lucruri grozave pentru ei, lucruri care le trebuiau, dar pe care Statul cel mare și puternic, nu le-a putut face el: au construit spitale, au plantat păduri, au deschis teatre, au dus școala la țară sau în ghetouri și câte altele. Oamenii s-au strâns împreună exasperați de imobilitatea statului pe care-l tot chemau, dar nu-i auzea, hotărâți că, dacă nu “se face”, vor face ei. Și au făcut.

Guvernul drege de luni bune prevederile bulversantei “revoluții fiscale”. Joi a reparat o greșeală, făcând o nedreptate.

Reclasificarea ca microîntreprinderi a multor companii și transferul contribuțiilor de la angajat la angajator au alarmat organizațiile non-guvernamentale amenințate să-și piardă surse de finanțare pe care contau ca să își poată face proiectele: sponsorizări tăiate și înjumătățirea sumelor ce provin din 2% din impozitul pe veniturile persoanelor. Pentru ca veniturile organizațiilor să nu scadă, guvernul rectifică acum situația: microîntreprinderile vor putea sponsoriza organizațiile acreditate ca furnizori de servicii sociale și crește de la 2 la 3,5% procentul în impozite ce poate fi redirecționat de oameni către organizațiile acreditate ca furnizori de servicii sociale.

Și celelalte? Cele care nu furnizează servicii sociale cu acreditare? Ele ce au? Sau ce nu au? De ce ele merită să le scadă veniturile?

Cum măsurăm necazul? Autismul nu e un “necaz” mai mare decât o malformație congenitală de inimă. Nici diabetul nu e un necaz mai mic decât epilepsia.

Cum împărțim ajutorul, cum cântărim necazul? - Dați-mi, va rog, un kilogram de necazuri, să fie de 2 lei. Și doamnei dați-i 3 kilograme. - V-am pus 3.5 kilograme, rămâne așa?

Acum câteva zile, am vizitat-o în spital pe Eli, o fetiță care a trăit la Marie Curie primii ei 3 ani din viață. Eli primește prin tuburi medicamente, hrană, tot ce înseamnă viață. Păpușii ei îi face injecții cu pixul și se învârte prin salonul ei îmbrăcată într-un halat alb, mic, pe măsură ei, pe care scrie “Doctor” - un cadou adorabil. Ne-am jucat împreună de-a magazinul și mi-a vândut, de 7 lei, cartofi – 5 mililitri de cartofi, așa a spus ea. Asta e unitatea de măsură pe care o știe ea.

Foto: Facebook Toți pentru Eli

Poate așa cântărim necazurile… în mililitri.

Eli merită să trăiască, Eli merită ajutorul nostru în aceeași măsură în care îl merită un copil cu epilepsie. Copiii cu autism ajutați de organizații acreditate merită la fel de mult ajutor ca și copiii bolnavi de inima ajutați de unele neacreditate. Nici mai mult, nici mai puțin.

Doar câteva exemple de organizații neacreditate care fac treaba multă și bună:

  • Pentru o urgență majoră, sunăm la SMURD. Și SMURD-ul vine. Au salvat mii de vieți. O fundație susține serviciul și cumpără ambulanțe și materiale necesare intervențiilor de urgență, face cursuri pentru oameni simpli, instruiește medici.
  • Inima Copiilor a construit la Marie Curie o secție în care copiii bolnavi de inimă sunt operați și salvați. Secția de Terapie intensivă nou-născuți e o clădire nouă de 4 etaje în curtea spitalului vechi. Renovează acum la Constanța o secție similară. Și acum, tot la Marie Curie, Dăruiește Viață a început construcția altei clădiri: va fi un spital de oncologie pentru copii. Asociațiile donează Statului aceste secții, nu pleacă cu ele în spinare, nu și le fac lor, ci tuturor oamenilor.
  • 2 milioane de copaci (probabil cam 500 hectare de pădure) au plantat doar câteva asociațîi de mediu de care știm cu toții: Pădurea Copiilor, Plantează în România, Mai Mult Verde, Plantăm fapte bune în România. Aer curat pe care-l respirăm toți.
  • Teatrul Act există de 23 de ani și e susținut de o fundație. La fel, multe alte teatre “particulare” din București și din țară.
  • Dexonline.ro – platforma pe care probabil a folosit-o fiecare “cetățean” român e susținută de Asociația Dexonline de 16 ani. Câtă muncă!

Sunt organizații care construiesc case pentru săraci, care ii învață carte pe copii, care se ocupă de animale sau duc curent electric în vârful muntelui.

Sunt proiecte care ne ajută pe toți!

Sunt aproximativ 100.000 de ONG-uri în România. Cam 3000 dintre ele sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale. (dintr-un total de 6300 de furnizori de servicii sociale acreditați, mai mult de jumătate sunt Direcțiile de Asistență socială și Primăriile)

Cele care fac altceva de ce ar fi mai puțin îndreptățite să continue să facă bine? E logică și echitabilă egalizarea înlesnirilor fiscale pentru toate organizațiile, indiferent de profil și de acreditări. E necesar un tratament egal.

Pentru Stat sumele atrase de organizații nu-s mari, nu destabilizează economia. Totalul din redirecționarea de 2% face cât 5-6 km de autostradă… Sumele din sponsorizări sunt mai mari, cam cât bugetul anual al unui municipiu. Puțin mai mult decât o catedrală... la roșu. Greu de crezut că sumele astea direcționate către organizații ajung să fie o mare problema pentru Stat. Cu siguranță, însă, rezolva din problemele Statului – cele pe care el nu le rezolva! Și pe care le rezolvăm noi, oamenii - împreună.

Pentru comunități, pentru oameni, banii ăștia pot îndrepta rele, pot schimba destine, pot salva vieți!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vezi tu, statul are 3 guși, 4 burți și 2 cefe - cum vrei să lase firimiturile astea să-i scape printre degetele-cremvurști?
    • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      „Asociațiile donează Statului aceste secții” - mi s-a strîns carnea pe mine cînd am citit asta; cel mai mare prădalnic al resurselor nației poate ar trebui ținut departe de inițiative PRIVATE de acest gen.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult