Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când concediezi pe cineva pe criterii de vârstă sau că „e prea scump” poate îți va trece prin cap că tocmai ai săpat un mare șanț și ai lăsat fără apărare mai multe flancuri în echipă

meeting

Foto Federico Caputo / Panthermedia / Profimedia

Recent, în micul parc Gheorghe Petrașcu din București, șanțuri adânci săpate printre copaci pentru cine știe ce lucrare – se arătau hâde, împresurând șerpuitoare peisajul. În adâncul șanțurilor stătea însă un mare adevăr: milioane de rădăcini erau expuse, unele acum secționate, obișnuiau să interconecteze înainte de operațiune toți copacii din parc chiar dacă unii erau la distanță de câțiva metri unii de ceilalți. Am privit cu atenție toate șanțurile, absolut toate aveau un network de rădăcini deschise la culoare, milioane de ramuri subpământene ce până mai ieri formau un întreg.

Copacii „comunică” între ei, sunt interconectați

Ultimele descoperiri științifice efectuate la universități respectate din Germania și întreaga lume demonstrează că, fără dubii,  copacii sunt mult mai alerți, sociali, sofisticați și chiar inteligenți decât am crezut. Copacii împart apa și nutrienții prin intermediul rețelelor subterane și le folosesc pentru a comunica. Ei trimit semnale de suferință despre secetă și boli ori atacuri de insecte, iar alți copaci își modifică comportamentul atunci când primesc aceste mesaje (Sursa: Smithonian Magazine)

”Obișnuiam să ne gândim la copaci ca fiind singuratici, deconectați, concurând pentru apă, nutrienți și lumina soarelui, cu câștigătorii umbrindu-i pe învinși. Există acum un set substanțial de dovezi științifice care resping această idee și arată cum copacii vor forma mereu alianțe cu copacii din alte specii. Copacii mai ales cei din păduri, au evoluat pentru a trăi în relații de cooperare, interdependente, menținute prin comunicare și o inteligență colectivă asemănătoare unei colonii de insecte.” (Peter Wohlleben – The Hidden Life of Tree: What they feel, how they communicate)

Așadar ce pot învăța liderii din modul de comunicare al copacilor?

Știu, când am citit ce tocmai am scris mi-am asumat și ridicările de sprâncene și zâmbetele poate ironice. Dar am învățat că natura ne poate fi un bun profesor mai ales când coborâm de pe piedestalul lui Știe-Tot. Iată câteva repere:

  • În cartea sa ”Finding The Mother Tree”, Dr. Suzanne Simard explică că cei mai bătrâni copaci din pădure au un sistem de rădăcini complex care ”oglindesc” de fapt coroanele lor masive. Acest sistem de rădăcini are mai multe puncte de contact și formează un soi de rețea neurologică. Prin această rețea se leagă de ceilalți copaci și transmit informații și resurse, chiar la puieții care se regenerează în jurul acestor copaci bătrâni. În business totul este interconectat, când ”Mother tree” (liderul sau echipa de lideri) nu vede întregul din cauza interesului individual/al conflictului de obiective – suferă coechipieri, clienții, partenerii și business-ul în general. Nu ne mai conducem business-urile separat de comunitățile pe care le deservim ci e indicat să facem parte din ele, să le înțelegem nevoile și să ajutăm.
  • Copacii nu doar concurează ci și colaborează și chiar dacă își umbresc vecinii, trimit resurse precum carbon și nutrienți, apă. Totodată transmit informații prin care se cunoaște dacă donatorul sau destinatarul acelei informații este slab sau puternic, este bogat în azot sau sărac în azot. În business obișnuim să operăm mental cu ideea de competiție directă sau asimetrică (când o firmă din altă zonă de operare/ industrie – oferă o soluție mai bună clienților tăi și le rezolvă altfel aceeași problemă). Dar de câte ori am fi dispuși să ne parteneriem cu cel mai aprig competitor pentru că, pusă cap la cap, soluția gândită împreună ar fi mult mai benefică pentru client sau comunitate? În lumea oamenilor și nu a copacilor, se cheamă Coopetiție!
  • Mother tree este cel mai vârstnic copac – el știe și ajută. Câte business-uri își mai prețuiesc acei ”grey hair” din companie? Când concediezi pe cineva pe criterii de vârstă (sau că ”e prea scump”) poate îți va trece prin cap că tocmai ai săpat un mare șanț ca cel din parcul mai sus amintit și ai lăsat fără apărare mai multe flancuri în echipă. Câți Mother Tree ai azi în echipa ta?
  • Prin coroane dar și prin networkul subteran, copacii seniori sau vlăstari, fac schimb de informații și trimit stimuli meniți să ajute viața. Nu avem vocabular pentru acest proces, dacă folosesc cuvintele ”comunicare între copaci, inteligență colectivă, formă de suport etc” în relație cu cuvântul copaci – multe minți analitice vor respinge instant ideea. Poate doriți însă să știți că vocabularul aborigenilor din America de Nord avea cuvinte specifice pentru a descrie fenomenul. În business trăim vremuri unice, când la masa deciziilor ar trebui să avem cea mai mare diversitate de generații și gen. Când trebuie să ne uităm la business și piață nu numai prin lentila celor ce dețin temporar roluri de conducere.

Diversitatea membrilor unei echipe de conducere face ca inteligența sa colectivă să fie puternică. În confruntarea ideilor se nasc cele mai bogate și de succes proiecte. Și poate atunci când vom regândi strategiile pentru 2023 ne vom întreba: Oare trebuie să schimb lentila prin care mă uit la acest business? Este network-ul pe care mă bazez în luarea deciziilor privind viitorul companiei suficient de puternic si diversificat astfel încât să deservească binele – un bine dincolo de cifre și profit?

Articol publicat inițial pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Dieta fertilității.

În ultimii ani, interesul pentru alimentația care sprijină fertilitatea a crescut semnificativ. Cu toate acestea, ideea unei „diete minune” care să garanteze sarcina este un mit. Specialiștii în medicină reproductivă subliniază că succesul depinde de un cumul de factori: echilibrul hormonal, sănătatea generală și alegerile alimentare corecte, completate de tratamentele moderne. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Citește mai mult

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult