Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când concediezi pe cineva pe criterii de vârstă sau că „e prea scump” poate îți va trece prin cap că tocmai ai săpat un mare șanț și ai lăsat fără apărare mai multe flancuri în echipă

meeting

Foto Federico Caputo / Panthermedia / Profimedia

Recent, în micul parc Gheorghe Petrașcu din București, șanțuri adânci săpate printre copaci pentru cine știe ce lucrare – se arătau hâde, împresurând șerpuitoare peisajul. În adâncul șanțurilor stătea însă un mare adevăr: milioane de rădăcini erau expuse, unele acum secționate, obișnuiau să interconecteze înainte de operațiune toți copacii din parc chiar dacă unii erau la distanță de câțiva metri unii de ceilalți. Am privit cu atenție toate șanțurile, absolut toate aveau un network de rădăcini deschise la culoare, milioane de ramuri subpământene ce până mai ieri formau un întreg.

Copacii „comunică” între ei, sunt interconectați

Ultimele descoperiri științifice efectuate la universități respectate din Germania și întreaga lume demonstrează că, fără dubii,  copacii sunt mult mai alerți, sociali, sofisticați și chiar inteligenți decât am crezut. Copacii împart apa și nutrienții prin intermediul rețelelor subterane și le folosesc pentru a comunica. Ei trimit semnale de suferință despre secetă și boli ori atacuri de insecte, iar alți copaci își modifică comportamentul atunci când primesc aceste mesaje (Sursa: Smithonian Magazine)

”Obișnuiam să ne gândim la copaci ca fiind singuratici, deconectați, concurând pentru apă, nutrienți și lumina soarelui, cu câștigătorii umbrindu-i pe învinși. Există acum un set substanțial de dovezi științifice care resping această idee și arată cum copacii vor forma mereu alianțe cu copacii din alte specii. Copacii mai ales cei din păduri, au evoluat pentru a trăi în relații de cooperare, interdependente, menținute prin comunicare și o inteligență colectivă asemănătoare unei colonii de insecte.” (Peter Wohlleben – The Hidden Life of Tree: What they feel, how they communicate)

Așadar ce pot învăța liderii din modul de comunicare al copacilor?

Știu, când am citit ce tocmai am scris mi-am asumat și ridicările de sprâncene și zâmbetele poate ironice. Dar am învățat că natura ne poate fi un bun profesor mai ales când coborâm de pe piedestalul lui Știe-Tot. Iată câteva repere:

  • În cartea sa ”Finding The Mother Tree”, Dr. Suzanne Simard explică că cei mai bătrâni copaci din pădure au un sistem de rădăcini complex care ”oglindesc” de fapt coroanele lor masive. Acest sistem de rădăcini are mai multe puncte de contact și formează un soi de rețea neurologică. Prin această rețea se leagă de ceilalți copaci și transmit informații și resurse, chiar la puieții care se regenerează în jurul acestor copaci bătrâni. În business totul este interconectat, când ”Mother tree” (liderul sau echipa de lideri) nu vede întregul din cauza interesului individual/al conflictului de obiective – suferă coechipieri, clienții, partenerii și business-ul în general. Nu ne mai conducem business-urile separat de comunitățile pe care le deservim ci e indicat să facem parte din ele, să le înțelegem nevoile și să ajutăm.
  • Copacii nu doar concurează ci și colaborează și chiar dacă își umbresc vecinii, trimit resurse precum carbon și nutrienți, apă. Totodată transmit informații prin care se cunoaște dacă donatorul sau destinatarul acelei informații este slab sau puternic, este bogat în azot sau sărac în azot. În business obișnuim să operăm mental cu ideea de competiție directă sau asimetrică (când o firmă din altă zonă de operare/ industrie – oferă o soluție mai bună clienților tăi și le rezolvă altfel aceeași problemă). Dar de câte ori am fi dispuși să ne parteneriem cu cel mai aprig competitor pentru că, pusă cap la cap, soluția gândită împreună ar fi mult mai benefică pentru client sau comunitate? În lumea oamenilor și nu a copacilor, se cheamă Coopetiție!
  • Mother tree este cel mai vârstnic copac – el știe și ajută. Câte business-uri își mai prețuiesc acei ”grey hair” din companie? Când concediezi pe cineva pe criterii de vârstă (sau că ”e prea scump”) poate îți va trece prin cap că tocmai ai săpat un mare șanț ca cel din parcul mai sus amintit și ai lăsat fără apărare mai multe flancuri în echipă. Câți Mother Tree ai azi în echipa ta?
  • Prin coroane dar și prin networkul subteran, copacii seniori sau vlăstari, fac schimb de informații și trimit stimuli meniți să ajute viața. Nu avem vocabular pentru acest proces, dacă folosesc cuvintele ”comunicare între copaci, inteligență colectivă, formă de suport etc” în relație cu cuvântul copaci – multe minți analitice vor respinge instant ideea. Poate doriți însă să știți că vocabularul aborigenilor din America de Nord avea cuvinte specifice pentru a descrie fenomenul. În business trăim vremuri unice, când la masa deciziilor ar trebui să avem cea mai mare diversitate de generații și gen. Când trebuie să ne uităm la business și piață nu numai prin lentila celor ce dețin temporar roluri de conducere.

Diversitatea membrilor unei echipe de conducere face ca inteligența sa colectivă să fie puternică. În confruntarea ideilor se nasc cele mai bogate și de succes proiecte. Și poate atunci când vom regândi strategiile pentru 2023 ne vom întreba: Oare trebuie să schimb lentila prin care mă uit la acest business? Este network-ul pe care mă bazez în luarea deciziilor privind viitorul companiei suficient de puternic si diversificat astfel încât să deservească binele – un bine dincolo de cifre și profit?

Articol publicat inițial pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult