Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când cumperi de pe net un filtru de cafea, niște pantofi sau un city break faci ceva cercetare, nu? De ce să nu verifici atunci și ce review-uri au candidații de la aceste alegeri?!

Podcast for Democracy

„Cetățeni nu poți importa – cetățeni ne facem”, crede Mihaela Miroiu, profesoară de științe politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Invitată la prima ediție a Podcast for Democracy, ea a vorbit despre o un noul fel de a privi alegerile: „Are sens să abordăm alegerile din 2024 ca niște alegători angajatori. Adică să ne informăm cât mai bine și să ne alegem candidații cei mai potriviți să ne cheltuie banii și să ne facă legile. Pentru că alegerile sunt un joc care se desfășoară oricum, chiar dacă unii oamenii aleg să îl abandoneze.”

Această viziune este tocmai motivul pentru a apărut Podcast for Democracy, făcut de voluntarii democrației de la Geeks for Democracy cu sprijinul Inquam Photos

Ne-am întrebat, încă de la sfârșitul lui 2023, cât de conectați mai sunt românii de temele de interes civic. După o pandemie, dezbaterea instrumentată politic pe tema vaccinurilor și la noi și afară, război, inflație… am făcut Studiul BAROC – Barometrul României Civice.

Rezultatele arătau mai rău decât în ipoteza de lucru: doar o treime dintre români mai erau interesați de știri și evenimente politice. În topul încrederii – doar patru instituții obțineau medii de trecere (adică peste valoarea 5 din 10). Dintre acestea, primele trei – instituții directive: Biserica, Armata, NATO. Instituțiile democratiei noastre naționale – la coada clasamentului. Dar ce ne-a îngrijorat cel mai tare: 40% dintre români considerau extrema dreaptă benefică pentru România. Când in istoria țării ăsteia au adus extremiștii ceva bun? Și mai era puțin și începea 2024 – anul cu toate exercițiile electorale la un loc.

După ce am făcut publice rezultatele Studiului BAROC, am început să vorbim cu tot mai mulți oameni despre ce am observat, despre cauze și de ce am ajuns unde am ajuns. De la oamenii faini cu care am stat de vorbă am început să învățăm tot mai multe lucruri pe care am zis să le împărtășim.

Cu cine am stat de vorbă până acum: cu Mihaela Miroiu, membră a Academiei Europene, filosoafă și scriitoare care a influențat viața civică din România. Cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu – doamnele de la Dăruiește Viață.

Iată 7 lucruri pe care le-am învățat din Podast for Democracy:

  1. Nu lua democrația for granted, ca pe un dat. Este rezultatul unui efort și a unei evoluții cam ca în cazul progresului tehnologic. Cu niște diferențe semnificative: pentru democrație au murit niște oameni și se poate pierde dacă nu suntem atenți. De la doamna Mihalea Miroiu am învățat să ne uităm la Democracy Index - scorul care măsoară calitatea democrației într-o țară și unde putem vedea factual că pierdem puncte.
  2. Democrația nu mai moare la breaking news la ore de maximă audiență. Au încercat asta și n-a mers. La protestele OUG 13 am fost sute de mii in stradă, sute de zile. Marile branduri scriau istorie sprijinind proiectele societății civile cu milioane și protestele pe față și pe fațadele clădirilor. Dar democrația poate muri puțin câte puțin, uitată de cetățeni și sabotată de politicieni corupți și incompetenți. Câți am ieșit în stradă după investigația care a scos la iveală Azilele Groazei și implicarea policienilor și a funcționarilor de stat in obstrucționarea Justiției? Niște zeci?
  3. Ce pot să fac pentru democrația din România repede și cu impact in 2024: Informează-te. Votează. Vorbește despre asta.
  4. Gândește-te la alegeri ca un angajator. Pur și simplu, o dată la 4 ani sau 5 ani în cazul președintelui, avem de angajat niște oameni care trebuie să ne gestioneze banii și drepturile. Deci te rog gândește-te la asta ca un angajator bun care își face temele – adică cercetează puțin pe cine selectezi.
  5. Nu am pe cine vota? Ba ai pe cine vota. Este o listă de candidați la fiecare dintre alegeri, iar noi pur și simplu trebuie să îi găsim pe cei mai buni sau măcar pe cei mai puțin răi din lista aia. Dacă te scoți singur pe margine, jocul merge mai departe oricum. Nu poți spune „pentru că nu știu eu care este cel mai bun candidat, nu mai angajez pe nimeni”.
  6. Cum aleg? Îți stabilești obiective. Ce te interesează pe tine personal să se întâmple cu banii tăi. Următorul nivel: ce te interesează și e important pentru comunitatea ta locală? Să zicem că te interesează educația. Caută candidați pricepuți la educație, cu proiecte in educație la activ și proiecte de educație in propunerea lor de program politic.
  7. Există candidați politici cu adevărat buni? Nu m-aș uita să fie perfecți. M-aș uita mai de grabă la cei mai potriviți. Adică la un mix dintre CV-urile lor reale și obiectivele tale. Așa că hai să fim realiști și să ne uităm la progres, nu la perfecțiune. Când cumperi de pe net un filtru de cafea, niște pantofi sau un city break – faci ceva cercetare, nu? Atunci poți să faci asta și când îți angajezi pe unii care o să-ți cheltuie banii 4 ani și mai bine.

Cetățenii pot reuși chiar și acolo unde clasa politică și instituțiile statului eșuează lamentabil

E foarte important să urmărești și investigații precum Azilele Groazei sau Cartelul din Carpați. Ele te vor ajuta să scoți candidați răi de pe listă, adică să știi pe cine să NU votezi. Podcast for Democracy te ajută să te inspiri să cauți candidați buni sau cât de buni se poate să îți faci propria listă.

Pentru că așa cum spunea doamna Mihaela Miroiu „cetățeni implicați nu poți importa. Cetățenii implicați se fac prin educație și implicare civică”. Și, după cum ne-au spus și ne-au demonstrat Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, împreună cu 300 de mii de oameni implicați în Noi Facem un Spital - cetățenii pot reuși chiar și acolo unde clasa politică și instituțiile statului eșuează lamentabil. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Informarea asta de care se vorbește în articol nu se face de azi pe mâine. Cei care vor vota în baza unei opinii personale clare, au studiat problema de 4 ani încoace, aproape zilnic, din surse multiple. Și sigur, un candidat la Parlamentul European sau la locale nu îl alegi în mod simplist, ca pentru achiziția unui filtru de cafea. Este cel mai abscons fel de a de informa în legătură cu alegerile. E ca și cum ai spune că 4 ani habar nu ai avut cine ce a făcut dintre toate formațiunile politice și acum, brusc, hai să ne informăm să vedem pe cine merită să votăm... Errrrror!!!
    • Like 1
  • D check icon
    Poate apatia politică vine și din faptul că mereu ni se prezintă ca fiind despre bani și economie și mai puțin despre valori.

    Din titlu ne sugerați că alegerea politică se poate face precum alegerea cartofilor la piață. Curat democrație!
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Nu prea faci cercetare. De aceea funcționează publicitatea, pentru că omul de rând nu cercetează. Omul de rând acționează instinctiv, pavlovian, după sonoritatea brandului. Sunt secrete pe care publicitarii le știu bine.
    • Like 1
  • Francisc check icon
    A căuta pe listele de candidați pe cei cu adevărat buni este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân.

    Dacă te informezi îndeajuns, renunți la căutare...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult