Când cumperi de pe net un filtru de cafea, niște pantofi sau un city break faci ceva cercetare, nu? De ce să nu verifici atunci și ce review-uri au candidații de la aceste alegeri?!

„Cetățeni nu poți importa – cetățeni ne facem”, crede Mihaela Miroiu, profesoară de științe politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Invitată la prima ediție a Podcast for Democracy, ea a vorbit despre o un noul fel de a privi alegerile: „Are sens să abordăm alegerile din 2024 ca niște alegători angajatori. Adică să ne informăm cât mai bine și să ne alegem candidații cei mai potriviți să ne cheltuie banii și să ne facă legile. Pentru că alegerile sunt un joc care se desfășoară oricum, chiar dacă unii oamenii aleg să îl abandoneze.”

Această viziune este tocmai motivul pentru a apărut Podcast for Democracy, făcut de voluntarii democrației de la Geeks for Democracy cu sprijinul Inquam Photos

Ne-am întrebat, încă de la sfârșitul lui 2023, cât de conectați mai sunt românii de temele de interes civic. După o pandemie, dezbaterea instrumentată politic pe tema vaccinurilor și la noi și afară, război, inflație… am făcut Studiul BAROC – Barometrul României Civice.

Rezultatele arătau mai rău decât în ipoteza de lucru: doar o treime dintre români mai erau interesați de știri și evenimente politice. În topul încrederii – doar patru instituții obțineau medii de trecere (adică peste valoarea 5 din 10). Dintre acestea, primele trei – instituții directive: Biserica, Armata, NATO. Instituțiile democratiei noastre naționale – la coada clasamentului. Dar ce ne-a îngrijorat cel mai tare: 40% dintre români considerau extrema dreaptă benefică pentru România. Când in istoria țării ăsteia au adus extremiștii ceva bun? Și mai era puțin și începea 2024 – anul cu toate exercițiile electorale la un loc.

După ce am făcut publice rezultatele Studiului BAROC, am început să vorbim cu tot mai mulți oameni despre ce am observat, despre cauze și de ce am ajuns unde am ajuns. De la oamenii faini cu care am stat de vorbă am început să învățăm tot mai multe lucruri pe care am zis să le împărtășim.

Cu cine am stat de vorbă până acum: cu Mihaela Miroiu, membră a Academiei Europene, filosoafă și scriitoare care a influențat viața civică din România. Cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu – doamnele de la Dăruiește Viață.

Iată 7 lucruri pe care le-am învățat din Podast for Democracy:

1. Nu lua democrația for granted, ca pe un dat. Este rezultatul unui efort și a unei evoluții cam ca în cazul progresului tehnologic. Cu niște diferențe semnificative: pentru democrație au murit niște oameni și se poate pierde dacă nu suntem atenți. De la doamna Mihalea Miroiu am învățat să ne uităm la Democracy Index - scorul care măsoară calitatea democrației într-o țară și unde putem vedea factual că pierdem puncte.
2. Democrația nu mai moare la breaking news la ore de maximă audiență. Au încercat asta și n-a mers. La protestele OUG 13 am fost sute de mii in stradă, sute de zile. Marile branduri scriau istorie sprijinind proiectele societății civile cu milioane și protestele pe față și pe fațadele clădirilor. Dar democrația poate muri puțin câte puțin, uitată de cetățeni și sabotată de politicieni corupți și incompetenți. Câți am ieșit în stradă după investigația care a scos la iveală Azilele Groazei și implicarea policienilor și a funcționarilor de stat in obstrucționarea Justiției? Niște zeci?
3. Ce pot să fac pentru democrația din România repede și cu impact in 2024: Informează-te. Votează. Vorbește despre asta.
4. Gândește-te la alegeri ca un angajator. Pur și simplu, o dată la 4 ani sau 5 ani în cazul președintelui, avem de angajat niște oameni care trebuie să ne gestioneze banii și drepturile. Deci te rog gândește-te la asta ca un angajator bun care își face temele – adică cercetează puțin pe cine selectezi.
5. Nu am pe cine vota? Ba ai pe cine vota. Este o listă de candidați la fiecare dintre alegeri, iar noi pur și simplu trebuie să îi găsim pe cei mai buni sau măcar pe cei mai puțin răi din lista aia. Dacă te scoți singur pe margine, jocul merge mai departe oricum. Nu poți spune „pentru că nu știu eu care este cel mai bun candidat, nu mai angajez pe nimeni”.
6. Cum aleg? Îți stabilești obiective. Ce te interesează pe tine personal să se întâmple cu banii tăi. Următorul nivel: ce te interesează și e important pentru comunitatea ta locală? Să zicem că te interesează educația. Caută candidați pricepuți la educație, cu proiecte in educație la activ și proiecte de educație in propunerea lor de program politic.
7. Există candidați politici cu adevărat buni? Nu m-aș uita să fie perfecți. M-aș uita mai de grabă la cei mai potriviți. Adică la un mix dintre CV-urile lor reale și obiectivele tale. Așa că hai să fim realiști și să ne uităm la progres, nu la perfecțiune. Când cumperi de pe net un filtru de cafea, niște pantofi sau un city break – faci ceva cercetare, nu? Atunci poți să faci asta și când îți angajezi pe unii care o să-ți cheltuie banii 4 ani și mai bine.

Cetățenii pot reuși chiar și acolo unde clasa politică și instituțiile statului eșuează lamentabil

E foarte important să urmărești și investigații precum Azilele Groazei sau Cartelul din Carpați. Ele te vor ajuta să scoți candidați răi de pe listă, adică să știi pe cine să NU votezi. Podcast for Democracy te ajută să te inspiri să cauți candidați buni sau cât de buni se poate să îți faci propria listă.

Pentru că așa cum spunea doamna Mihaela Miroiu „cetățeni implicați nu poți importa. Cetățenii implicați se fac prin educație și implicare civică”. Și, după cum ne-au spus și ne-au demonstrat Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, împreună cu 300 de mii de oameni implicați în Noi Facem un Spital - cetățenii pot reuși chiar și acolo unde clasa politică și instituțiile statului eșuează lamentabil. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp