Foto: Inquam Photos / George Călin
Suntem în campanie electorală pentru alegerile locale și europene din 9 iunie, iar partidele politice se uită din nou către cetățeni, organizează băi de mulțime regizate și mimează dialogul cu cetățenii în speranța de a-i influența să meargă la vot și să-i voteze. Politologul Marius Ghincea, cu un doctorat la Institutul Universitar European din Florența, spune într-un interviu pentru Republica că există posibilitatea ca, după alegeri, PSD și PNL să adopte o linie mai naționalistă și mai radical poate eurosceptică decât e cazul în momentul de față pentru a obține din voturile polului suveranist.
Totodată, Marius Ghincea crede că va exista cumva și o spirală a tăcerii care va limita percepția noastră cu privire la sprijinul popular pentru partide de extremă dreapta, pentru că, cel puțin în discursul elevat public nu este dezirabil sau acceptabil să susții partide de genul SOS sau AUR. În plus, acesta declară și că o consolidare a pozițiilor suveraniste ne va vulnerabiliza nu numai democrația, ci și securitatea națională.
- Cum se simte campania electorală? Ce să urmărim și de cine să ne temem că subminează democrația?
Luna aceasta, până pe 9 iunie, nu cred că ar trebui să ne temem de cineva că va submina democrația. Cred, mai degrabă, că ar trebui să ne temem de ce teme și discuții vor apărea, pentru că asta vor semnaliza care vor fi principalele teme de discuție următorul an, doi sau trei. Și, din punctul meu de vedere, ar trebui să luăm în serios toate promisiunile sau toate comentariile pe care actorii politici, în special cei pe care îi vedem ca radicali de extremă dreapta, le fac.
În ultimii cinci-șase ani am avut tendința de a nu lua în serios comentariile, promisiunile sau amenințările pe care extrema dreaptă le face: în cazul american ne referim la Donald Trump, în cazul european ne referim la diversele facțiuni de extremă dreapta, în cazul cazul românesc ne referim la Diana Șoșoacă, George Simion și alții din AUR. Eu cred că trebuie să luăm foarte serios ce spun ei, pentru că dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Occident atunci când aceste partide de extremă dreapta au ajuns la putere, au cam făcut ce au promis.
Chestiile alea pe care noi nu le-am luat în serios, în special aspecte legate de cultură, de războaie identitare, de imigrație, de destructurarea instituțiilor politice și democratice. Din punctul ăsta de vedere trebuie să ne uităm foarte atent la ce spun actorii de extremă dreaptă și, din multe puncte de vedere, trebuie să ne uităm și la ce tendințe vedem în interiorul partidelor mainstream.
Mie îmi e teamă că după alegerile europarlamentare, PNL și PSD vor adopta o linie mai naționalistă și mai radical poate eurosceptică decât e cazul în momentul de față, în funcție de cât de bine vor performa AUR și SOS. Practic, dacă AUR și SOS vor lua peste 15-20% împreună, ceea ce pare să fie credibil dacă ne uităm la sondajele de opinie din ultima vreme, s-ar putea ca aceste partide mainstream de la guvernare să vrea să recupereze voturile pierdute și să facă asta, schimbându-și radical discursul. Cu alte cuvinte, PNL și PSD, încercând să fure voturi de la AUR și de la SOS, ar putea să adopte unele dintre pozițiile sau retorica acestor două partide.
- Dar asta nu înseamnă că pierde voturi din altă parte?
Depinde de calculele politice. S-ar putea să piardă voturi de partea cealaltă, dar depinde foarte mult de ce zic strategii din partidele astea și dacă câștigul net este pozitiv sau negativ din punctul ăsta de vedere. Asta e una din temerile mele. Nu înseamnă că se va și întâmpla acest lucru, dar este una din posibilități.
- Ai zis că trebuie să fim atenți luna aceasta de campanie. Dar mai au oamenii răbdare, mai sunt capabili să mai asculte pe politicieni? Nu au obosit să asculte aceleași mesaje?
Sunt sigur că oamenii au obosit, mai ales că am avut și mulți ani de crize de diferite tipuri, în care politicienii din toate partidele, fie din opoziție, fie de la guvernare, au încercat practic să ademenească sau amăgească electoratul în diverse moduri. Dar într-o democrație ca a noastră, campania electorală contează.
Însă nu trebuie să ne uităm doar la ce spun și ce fac politicienii în această lună de campanie. Trebuie să ne uităm și la ce au făcut înainte și dacă ceea ce spun luna asta se pupă cu ce au făcut sau ce au spus în trecut. Deci, trebuie să existe o continuitate de idei și de poziții, pentru că altfel nu putem să luăm drept credibile niște schimbări radicale de poziție pe care le vedem la partide în luna de campanie, comparativ cu ce făceau anterior.
Momentan, ce vedem este că AUR și SOS, cel puțin în spațiile urbane, în București, în orașele mari, nu este atât de vizibil pe cât poate ar trebui să ne așteptăm să fie. Dar baza lor electorală nu se află în urbanul mare, adică în Cluj, București, Iași, Brașov sau Timișoara. Baza lor electorală se află în rural și în urbanul mic, în zonele alea marginalizate, abandonate, ignorate de politici și în care aceste partide de extremă dreapta găsesc sprijin pentru simplul fapt că restul partidelor politice fie îi ignoră pe oamenii de acolo, fie efectiv nu au ce să le ofere.
Pe scena politică, pe lângă partidele de la guvernare, PNL-PSD, care au și baze semnificative în teritoriu, avem și partidele mai mai noi, gen USR. USR-ul se adresează aproape exclusiv unui electorat relativ afluent, relativ bogat, relativ bine poziționat și care face parte din urbanul mare și absolut ignoră ce se întâmplă în restul țării. Practic, aceste partide de tip USR au o prezență în niște orașe mari și, în rest, un deșert.
PNL-ul și PSD-ul, evident, trebuie să se refere și la aceste zone marginalizate, pentru că o parte semnificativă din baza lor electorală se află în acele regiuni, dar suferă de problema credibilității. Ei sunt cei care au guvernat această țară în ultimii 20-30 de ani și au produs o grămadă de fustrare. Faptul că avem orașe părăsite și aproape depopulate este în mare măsură din cauza faptului că PNL și PSD nu au reușit să ofere soluții economice și sociale la cele mai presante probleme pe care aceste comunități le au.
Dar să nu uităm că pe 9 iunie sunt și alegerile europarlamentare, nu doar alegeri locale. Și din punctul ăsta de vedere trebuie să înțelegem că din perspectiva alegerilor, riscul cel mare nu este că un sprijin mai consistent pentru AUR sau SOS se va traduce în niște apeluri la RO-exit. Dacă vedem retorica atât a SOS, cât și în special a AUR, vedem că aceste două partide n-au niciun interes să iasă din Uniunea Europeană.
Dacă ne uităm la diaspora românească din străinătate, ea pare să fie destul de favorabilă pozițiilor AUR, în special în rândul diasporei mai redus educată care vine din ruralul depopulat și care muncește pe brânci, dar și care este uneori exploatată în diversele orașe și regiuni ale Italiei, Spaniei, Franței, Germaniei și așa mai departe.
Riscul cel mai mare este ca o victorie la europarlamentare sau un scor semnificativ favorabil pentru partide de tip AUR să creeze dileme semnificative cu privire la direcția viitoare a Uniunii Europene. Dacă UE va continua să avanseze pe calea integrării și creșterii capabilităților europene în dauna celor naționale de a spune unor provocări sistemice, în contextul unor competiții geopolitice din ce în ce mai masive dintre China, Statele Unite și Rusia. Sau dacă, practic, vom avea o Uniune Europeană controlată de state și care nu va mai promova valori liberale și va începe să promoveze valori mai degrabă iliberale, în asentimentul celor propuse sau promovate de Viktor Orban din Ungaria, care vrea, alături de alți conservatori europeni din extrema dreaptă să regândească întregul proiect european pe alte baze ideologice.
-Apare cumva spirala tăcerii la aceste alegeri?
Sunt sigur că va exista cumva o spirală a tăcerii care va limita percepția noastră cu privire la sprijinul popular pentru partide de extremă dreapta, pentru că, cel puțin în discursul elevat public nu este dezirabil sau acceptabil să susții partide de genul SOS sau AUR. Deci, din punctul ăsta de vedere s-ar putea să avem în sondaje oameni care declară că votează cu alte partide când ei, de fapt, votează cu AUR, pentru că nu vor să fie stigmatizați.
Pe de altă parte, din perspectiva politicii interne trebuie să înțelegem și că nu ar trebui să ne așteptăm la mari revoluții în ceea ce privește politica publică pe care partidele acestea de extremă le aduc. Dacă ne uităm la oamenii care populează aceste partide, vedem, spre exemplu, că la Sectorul 1 din București candidează Ramona Ioana Bruynseels din partea AUR. Adică asta ne spune ceva despre ce oameni au ajuns în AUR și faptul că aceste partide au recrutat toți oamenii care nu au avut succes politic anterior. Deci, dacă ar ajunge acești oameni în funcție cât de mult credem noi că chiar le-ar păsa de valorile, de principiile, pozițiile ideologice, de extremă dreapta conservatoare…?! O vedeți pe doamna Bruynseels ca fiind o mare ideoloagă politică? Puțin probabil.
Iar din sfera de securitate națională și politică externă, cu care sunt eu mai familiarizat, uitându-mă în cadrul AUR și SOS văd niște generali pe care nu-i bagă în seamă partidele mari ca PNL și PSD și care au intrat și ei în aceste partide sperând că vor prinde un os de ros pentru patru ani de zile. Asta nu înseamnă, desigur, că trebuie să nu fim preocupați de o victorie a acestor partide, dar impactul lor asupra politicii publice va fi mai limitat decât credem. Impactul va fi mai degrabă important asupra politici, nu asupra politicii publice, în sensul în care va legitima niște poziții care acum sunt încă văzute ca fiind marginale și periculoase.
- Iar consolidarea pozițiilor suveraniste ne va vulnerabiliza securitatea națională?
Evident. Eu nu achiesez la ideea că AUR sau SOS sunt agenți de influență rusești, dar cred că Rusia se folosește de actorii care există cu ideile lor pentru a-și promova ideile. Deci, din punctul ăsta de vedere, pot apărea sciziuni politice interne cu o extremă dreaptă extrem de puternică, care favorizează o orientare de politică externă diferită față de ceea ce este acceptabil și important pentru obiectivele noastre naționale. În ceea ce privește Ucraina, știm că Diana Șoșoacă și alți reprezentanți ai AUR, inclusiv George Simion, au fost extrem de critici la adresa sprijinirii Ucrainei.
Iar această poziție suveranistă, care nu este pro-rusească, este însă în beneficiul Rusiei. Și o consolidare a acestei poziții ne-ar afecta securitatea. Și vreau să reiterez un punct pe care l-am mai expus public de multe ori: mulți din oamenii aceștia din AUR și SOS vor ca România să fie cumva neutră, un fel de Elveție Europa de Est. Doar că, vedeți dumneavoastră, și Moldova e neutră, și Ucraina avea o poziție de neutralitate. Asta nu le-a protejat de vicisitudinile geopolitice.
Moldova are în Constituție că este stat neutru. Oprește asta Federația Rusă să intervină politic în problemele interne ale Moldovei? Deloc. Ucraina avea și ea o poziție de neutralitate, de nealiniere la diversele alianțe sau blocuri politico-militare. A ajutat-o cu ceva să se protejeze de o invazie rusească acest lucru? Deloc.
Trebuie să înțelegem că neutralitatea, în zona noastră, este un semn de slăbiciune. Neutralitatea în zona noastră înseamnă că noi nu vrem să ne raliem celor cu care vrem să fim prieteni. Din acest punct de vedere, poziția cea mai indicată pentru România nu este neutralitatea, ci alianța cu prieteni, cu țările cu care noi avem viziuni, valori și poziții similare. România nu-și permite să fie neutră.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este absolut norma ca directiile sa poata fi schimbate de alegatori prin vor si de guvernele tarilor lor.
Dacă îi iei la bani mărunți nu au nici un argument concret de ce "ismele" ar fi "dăunătoare", nu pot decât să repete platitudinile servite de la Bruxelles și atât!
Spre exemplu, in Parlamentul francez problemele s-au inmultit. De ce? Pentru ca exista o mediocritate generala in Europa. O regasesti in proportii mai mari sau mai mici peste tot. Ce mi se pare foarte grav e cand mediocritatea se amesteca cu prostia si mai ales cu interese nedemocratice, neortodoxe, neclare, meschine.
Democratia cuprinde toata gama de idei si pareri. Posibilitatea de a le exprima liber fac ca democratia sa fie cea mai importanta stare in care omul se dezvolta, creste, creaza, lucreaza. Dau omului sansa sa avanseze, sa dea un drum de bine societatii. Fiind societati libere nu exista posibilitatea de a elimina extremistii, nebunii, insii cu idei radicale (de dreapta, de stanga) decat prin vot. Votul e singura masura democratica de a cerne si de a decanta valorile de nonvalori, de cei periculosi, de cei care ajunsi la putere pot rasturna totul intr-o clipa.
Democratia se intretine cu greu, e costisitoare si cere permanent atentie din partea cetatenilor, si cel mai rau e ca foarte usor se poate pierde.
Dar democratia cere cetatenilor nu doar atentie, cere discernamant, moderatie, desteptaciune, implicare, responsabilitate, echilibru. Cam multe, as zice eu. E greu sa faci vreo 450 de milioane sa gandeasca in apararea democratiei.
Cetatenii pot decide prin vot, dar ce te faci cand chiar cetatenii sunt fracturati, impartiti, manipulati si luati permanent cu asalt de tot felul de stiri false, de indivizi care au in spate o orchestra intreaga ce canta fals?
Cetatenii sunt politicul de azi, iar politicul este cetateanul ce-l reprezinta. Toate aceste partide isi au votantii lor pentru ca lumea este intr-o continua stare de buimaceala, de ebrietate politica, electorala, economica, financiara.
Ce zic francezii, despre care am pomenit mai sus?
„În Adunarea Națională, toate recordurile de mediocritate sunt doborâte.
Plouă ca niciodată la Palais-Bourbon cu sanctiuni impotriva deputatilor. Cel mai recent se referă la un ales al LFI care a flutura un steag palestinian de la pupitrul sau, in mijlocul sesiunii.
Dovada: pedepsele plouă ca niciodată! La sfârșitul anului 2023, de la începutul legislaturii fuseseră impuse deputaților aproape 150 de sancțiuni, adică într-un an și jumătate, față de doar șase între 2012 și 2017 și șaisprezece între 2017 și 2022.
https://www.lepoint.fr/politique/a-l-assemblee-nationale-tous-les-records-de-mediocrite-sont-battus-29-05-2024-2561441
Alegerile din 9 iunie sunt foarte importante si vor aduce politicieni de toate formele si culorile, din toate extremele, cu tot felul de idei, pareri, intentii. Grav va fi ca unii sunt doar marionetele altora care nu vor sa iasa in fata (gen oamenii propagandei rusesti, chinezesti, iraniene). Interesele acestora se vor vedea in actiunile marionetelor, insa va fi tarziu de reactionat pentru ca marionetele vor fi deja instalate la pupitre de unde vor transmite pareri, vor lansa idei si vor vota legi. Toate in numele democratiei.
Singura chestie care mai conteaza acum este in ce proportie acesti indivizi vor patrunde in tot felul de structuri si vor ocupa tot felul de pozitii, apoi isi vor aduce subalternii care sa ocupe tot felul de functii. Dupa parerea mea, doar proportia mai conteaza. Nu mai e intrebarea daca vor fi in parlamente ci cati vor fi in parlamente (nationale, U.E.). Viitorul este despre asta.
Cum să fie politicienii români "naționaliști", cum să pună pe primul plan interesele ROMÂNIEI în detrimentul propagandei UE??
Se sparie gândul la așa oroare, monșer! Nu există așa ceva, trebuie să ne acceptăm docili poziția de cetățeni de rang inferior ai UE, doar așa dăm dovadă de spirit european!