Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Când ne loveau în liceu „unde ne durea mai tare”. Ce mai înseamnă azi „să pui la suflet”

Școala militară

Foto: Getty Images

Până de curând, gândeam că e poate cel mai bun și, în același timp, cel mai greșit sfat atunci când ești supărat. Poate ai fost dezamăgit sau cineva te-a trădat. Ai pus la suflet.

Iar sfatul, deopotrivă bun și rău, este veșnicul „nu pune la suflet”. 

Să pui la suflet este probabil una dintre cele mai de preț abilități pe care le dezvolți atunci când lucrezi într-un colectiv. „Pusul la suflet” poate să apară în urma unui reproș „constructiv”, dar suficient de demobilizator încât să te simți „aiurea”. Și este „aiurea” pentru că poate veni de la cineva care nu te știe, nu cunoaște felul tău de a fi și apoi dispare.

Iar asta e incredibil de inconfortabil pentru că nu mai ai timp să-i dovedești persoanei care te-a criticat că se înșală.

Dacă ai simțit asta știi despre ce vorbesc. Sentimentul e la fel de supărător ca o pietricică în adidas. În mod normal ar trebui s-o ignori pentru că ai un drum de urmat. Dar uite că pierzi autobuzul din cauza unei pietricele.

Recent am stat de vorbă cu o persoană pe care o admir. Are cu mult peste vârsta mea și, în ciuda acestui fapt, o simt mai tânără decât mine. Când i-am spus acest lucru, omul a simțit să-mi dea un mic catalog de puncte de lucruri care lui i-au făcut bine. „Pentru mine așa a mers”, mi-a mărturisit. Cât de frecvent mai auzi asta? Câți oameni au modestia să nu-ți bage pe gât doctrina lor de viață? 

Primul lucru din listă a fost chiar „pusul la suflet”. Zicea că e bine să-ți pese, să pui la suflet, chiar dacă ceilalți poate te vor vedea slab și vor profita de asta. Țin minte perfect momentele din liceu în care auzeam „Voi da unde vă doare mai tare”. Acest „unde doare mai tare”, într-un liceu militar, putea însemna învoiri și permisii. Voiai să pleci acasă, dar ai călcat pe bec săptămâna curentă? Stai aici până-ți revii. Puneam la suflet? Cum să nu?!

Pe listă mai exista „hazul de necaz” și încă vreo două-trei idei de bază. Discuția mi-a prins tare bine. Mi-am dat seama că a-ți arăta vulnerabilitățile și a pune la suflet nu înseamnă nicidecum că ești slab. Dimpotrivă, combinată cu o doză bună de umor și autoironie, te face să mergi ceva mai sănătos prin viață.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bordo check icon
    Interesant articol, felicitări!
    • Like 0
  • Gandalf check icon
    „Pentru mine așa a mers”, mi-a mărturisit. Cât de frecvent mai auzi asta? Câți oameni au modestia să nu-ți bage pe gât doctrina lor de viață?
    Niciodata nu am considerat asta ca dovada de modestie. De fapt, mi s-a parut ca e o chestie inginereasca, practica. Un fel de raport de activitate, pe proiectul eu. Poate merge la tine, poate nu. Analizezi si decizi.
    Multumesc de idee. Oricum nu ma face sa ma umflu-n pene ca sunt modest :):):)
    • Like 0


Îți recomandăm

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult

Florin Negruțiu și Sergiu Ion

„De vină pentru creșterea prețurilor e lipsa de investiții în capacități noi de producție. Este atât de simplu: când ai ofertă pe piață, e ca la piață, primul care vine cu roșii o să le vândă cu 50 lei kilogramul. Când apar mai mulți, o să scadă la 10-15 lei. E natural, e lege economică”, spune Sergiu Ion, Director Media Relations & Data Insights PPC Romania.

Citește mai mult