Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când ne loveau în liceu „unde ne durea mai tare”. Ce mai înseamnă azi „să pui la suflet”

Școala militară

Foto: Getty Images

Până de curând, gândeam că e poate cel mai bun și, în același timp, cel mai greșit sfat atunci când ești supărat. Poate ai fost dezamăgit sau cineva te-a trădat. Ai pus la suflet.

Iar sfatul, deopotrivă bun și rău, este veșnicul „nu pune la suflet”. 

Să pui la suflet este probabil una dintre cele mai de preț abilități pe care le dezvolți atunci când lucrezi într-un colectiv. „Pusul la suflet” poate să apară în urma unui reproș „constructiv”, dar suficient de demobilizator încât să te simți „aiurea”. Și este „aiurea” pentru că poate veni de la cineva care nu te știe, nu cunoaște felul tău de a fi și apoi dispare.

Iar asta e incredibil de inconfortabil pentru că nu mai ai timp să-i dovedești persoanei care te-a criticat că se înșală.

Dacă ai simțit asta știi despre ce vorbesc. Sentimentul e la fel de supărător ca o pietricică în adidas. În mod normal ar trebui s-o ignori pentru că ai un drum de urmat. Dar uite că pierzi autobuzul din cauza unei pietricele.

Recent am stat de vorbă cu o persoană pe care o admir. Are cu mult peste vârsta mea și, în ciuda acestui fapt, o simt mai tânără decât mine. Când i-am spus acest lucru, omul a simțit să-mi dea un mic catalog de puncte de lucruri care lui i-au făcut bine. „Pentru mine așa a mers”, mi-a mărturisit. Cât de frecvent mai auzi asta? Câți oameni au modestia să nu-ți bage pe gât doctrina lor de viață? 

Primul lucru din listă a fost chiar „pusul la suflet”. Zicea că e bine să-ți pese, să pui la suflet, chiar dacă ceilalți poate te vor vedea slab și vor profita de asta. Țin minte perfect momentele din liceu în care auzeam „Voi da unde vă doare mai tare”. Acest „unde doare mai tare”, într-un liceu militar, putea însemna învoiri și permisii. Voiai să pleci acasă, dar ai călcat pe bec săptămâna curentă? Stai aici până-ți revii. Puneam la suflet? Cum să nu?!

Pe listă mai exista „hazul de necaz” și încă vreo două-trei idei de bază. Discuția mi-a prins tare bine. Mi-am dat seama că a-ți arăta vulnerabilitățile și a pune la suflet nu înseamnă nicidecum că ești slab. Dimpotrivă, combinată cu o doză bună de umor și autoironie, te face să mergi ceva mai sănătos prin viață.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bordo check icon
    Interesant articol, felicitări!
    • Like 0
  • Gandalf check icon
    „Pentru mine așa a mers”, mi-a mărturisit. Cât de frecvent mai auzi asta? Câți oameni au modestia să nu-ți bage pe gât doctrina lor de viață?
    Niciodata nu am considerat asta ca dovada de modestie. De fapt, mi s-a parut ca e o chestie inginereasca, practica. Un fel de raport de activitate, pe proiectul eu. Poate merge la tine, poate nu. Analizezi si decizi.
    Multumesc de idee. Oricum nu ma face sa ma umflu-n pene ca sunt modest :):):)
    • Like 0


Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult