Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Când nici moartea nu ne mai sperie. Imaginea anului: Un bolnav cu mască de oxigen privește șirul de protestatari. Medic, după scandările din curtea spitalului: „Suntem dărâmaţi”

bolnav cu masca pe fata priveste pe geam

 Foto: Brasov.net 

Imaginea zilei e, de fapt, imaginea anului. Un bolnav internat în spital, cu masca de oxigen pe faţă, priveşte de la fereastră şirul de protestatari împotriva restricţiilor Covid.

Mii de protestatari au ieşit să-şi exprime dezacordul faţă de măsurile impuse de autorităţi în mai multe oraşe din ţară. Unii dintre ei, mânaţi legitim de lipsa de măsuri economice pentru a-i susţine pe cei afectaţi de pandemie. Rămaşi fără loc de muncă, fără activitate, fără niciun sprijin din partea guvernanţilor. Iar alţii, mânaţi de teorii conspiraţioniste şi de „dorinţa de libertate”.

Care libertate? De a avea drepturi. Sigur, drepturi vrem cu toţii. Dreptul de a fi sănătoşi, de exemplu. Dreptul la viaţă. Dreptul de a nu fi îmbolnăvit de cineva care nu crede în Covid până nu moare de Covid.

Măsurile luate de autorităţi sunt, poate, proaste şi insuficiente. E nevoie de măsuri care să le balanseze, de sprijin pentru oamenii rămaşi şomeri. E nevoie de multe alte lucruri.

E nevoie şi ca aceia care impun măsurile să se asigure că restricţiile sunt respectate. Altfel, fâlfâim declaraţii peste tot, umblăm cu masca la bărbie şi ne înghesuim peste tot unde ar trebui să respectăm distanţa de doi metri. Eu nu am mai văzut să se respecte distanţa socială în vreun supermarket de la starea de urgenţă de anul trecut.

Altfel, da, luăm măsuri degeaba.

Dar cât de tulburat să fii ca să mergi să protestezi în curtea unui spital, în faţa secţiei de terapie intensivă? Să te duci să urli că nu mai vrei mască într-un loc unde un bolnav îşi trage poate ultima suflare? Să ceri libertate când unii mor infectaţi de virusul ăsta în care tu nu crezi?

Am încercat să vorbesc cu un medic şef al unei secţii de terapie intensivă. Mi-a spus doar atât: „Nu mă simt în stare. Suntem dărmaţi”.

Când am văzut pancartele pe care scria LIBERTATE m-am gândit doar atât. Am ajuns să le cerem oamenilor să moară ca să fim noi liberi? Pentru că asta cereţi la schimb, momentan. Libertatea voastră în schimbul morţii altora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Pandemia asta are mai multe feluri de victime:
    1. DIRECTE, morții și cei cu sechele
    2. ECONOMICE, faliment ori șomeri
    3. INFORMAȚIONALE. Aceștia sunt "protestatarii", conspiraționiștii, antivaxxerii, etc.
    Și acum consecințele: morții îngropați, plânși de apropiați. Victimelor economice le rămâne să aștepte ajutor ori să se adapteze: reprofilare, etc.
    Cei din a treia categorie sunt în mare măsură irecuperabili. Sunt răniții grav dintr-un război în care frontul se deplasează rapid. Nu poți decât să-i lași acolo sperând că poate își vor reveni. Dar nu-i poți căra nici ajuta. Fiindcă nu vor. La război ca la război.
    Ultimul paragraf (articol scurt, clar, pe înțelesul oricui) sintetizează un conflict de opinie foarte prezent în ultimul timp, cu trimitere la "modelul" brazilian și la politica de " scapă cine poate ". Și la umanitatea noastră, evident în involuție:
    "Am ajuns să le cerem oamenilor să moară ca să fim noi liberi? Pentru că asta cereţi la schimb, momentan. Libertatea voastră în schimbul morţii altora."
    • Like 3
  • Ar trebui sa vina jandarmeria cu supa calda.
    • Like 1
  • Bun exemplu ANTI - NAZIST ... BRAVO MOSU INSANATOSIRE GRABNICA.
    • Like 0
  • Ce faceți, domnilor de la REPUBLICA?
    Acceptați publicarea articolelor doar pentru că sunt "mainstream"?
    Textul doamnei Anda Simion, să-mi fie cu iertare, e de nivelul unei compuneri de clasa a VI-a,
    Faceți, oameni buni, o selecție a textelor si pentru calitatea lor intrinsecă, nu doar pentru că respectă orientarea ideologică a platformei.
    Căci riscați să vă pierdeți cititorii și în ce privește numărul acestora, ce să mai zicem de calitatea lor.
    • Like 2
    • @ Marcel Marginean
      Adică?
      • Like 1
    • @ Marcel Marginean
      E, din contra ... risca cei din strada sa ne piarda pe NOI.
      • Like 0
    • @ Marcel Marginean
      Zau, asa ti se pare? Adica e un articol pueril? Aia care s-au dus sa urle in curtea spitalului au carevasazica dreptate, nu? Iar locul e potrivit pentru proteste, nu-i asa?
      • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult