Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când nici moartea nu ne mai sperie. Imaginea anului: Un bolnav cu mască de oxigen privește șirul de protestatari. Medic, după scandările din curtea spitalului: „Suntem dărâmaţi”

bolnav cu masca pe fata priveste pe geam

 Foto: Brasov.net 

Imaginea zilei e, de fapt, imaginea anului. Un bolnav internat în spital, cu masca de oxigen pe faţă, priveşte de la fereastră şirul de protestatari împotriva restricţiilor Covid.

Mii de protestatari au ieşit să-şi exprime dezacordul faţă de măsurile impuse de autorităţi în mai multe oraşe din ţară. Unii dintre ei, mânaţi legitim de lipsa de măsuri economice pentru a-i susţine pe cei afectaţi de pandemie. Rămaşi fără loc de muncă, fără activitate, fără niciun sprijin din partea guvernanţilor. Iar alţii, mânaţi de teorii conspiraţioniste şi de „dorinţa de libertate”.

Care libertate? De a avea drepturi. Sigur, drepturi vrem cu toţii. Dreptul de a fi sănătoşi, de exemplu. Dreptul la viaţă. Dreptul de a nu fi îmbolnăvit de cineva care nu crede în Covid până nu moare de Covid.

Măsurile luate de autorităţi sunt, poate, proaste şi insuficiente. E nevoie de măsuri care să le balanseze, de sprijin pentru oamenii rămaşi şomeri. E nevoie de multe alte lucruri.

E nevoie şi ca aceia care impun măsurile să se asigure că restricţiile sunt respectate. Altfel, fâlfâim declaraţii peste tot, umblăm cu masca la bărbie şi ne înghesuim peste tot unde ar trebui să respectăm distanţa de doi metri. Eu nu am mai văzut să se respecte distanţa socială în vreun supermarket de la starea de urgenţă de anul trecut.

Altfel, da, luăm măsuri degeaba.

Dar cât de tulburat să fii ca să mergi să protestezi în curtea unui spital, în faţa secţiei de terapie intensivă? Să te duci să urli că nu mai vrei mască într-un loc unde un bolnav îşi trage poate ultima suflare? Să ceri libertate când unii mor infectaţi de virusul ăsta în care tu nu crezi?

Am încercat să vorbesc cu un medic şef al unei secţii de terapie intensivă. Mi-a spus doar atât: „Nu mă simt în stare. Suntem dărmaţi”.

Când am văzut pancartele pe care scria LIBERTATE m-am gândit doar atât. Am ajuns să le cerem oamenilor să moară ca să fim noi liberi? Pentru că asta cereţi la schimb, momentan. Libertatea voastră în schimbul morţii altora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Pandemia asta are mai multe feluri de victime:
    1. DIRECTE, morții și cei cu sechele
    2. ECONOMICE, faliment ori șomeri
    3. INFORMAȚIONALE. Aceștia sunt "protestatarii", conspiraționiștii, antivaxxerii, etc.
    Și acum consecințele: morții îngropați, plânși de apropiați. Victimelor economice le rămâne să aștepte ajutor ori să se adapteze: reprofilare, etc.
    Cei din a treia categorie sunt în mare măsură irecuperabili. Sunt răniții grav dintr-un război în care frontul se deplasează rapid. Nu poți decât să-i lași acolo sperând că poate își vor reveni. Dar nu-i poți căra nici ajuta. Fiindcă nu vor. La război ca la război.
    Ultimul paragraf (articol scurt, clar, pe înțelesul oricui) sintetizează un conflict de opinie foarte prezent în ultimul timp, cu trimitere la "modelul" brazilian și la politica de " scapă cine poate ". Și la umanitatea noastră, evident în involuție:
    "Am ajuns să le cerem oamenilor să moară ca să fim noi liberi? Pentru că asta cereţi la schimb, momentan. Libertatea voastră în schimbul morţii altora."
    • Like 3
  • Ar trebui sa vina jandarmeria cu supa calda.
    • Like 1
  • Bun exemplu ANTI - NAZIST ... BRAVO MOSU INSANATOSIRE GRABNICA.
    • Like 0
  • Ce faceți, domnilor de la REPUBLICA?
    Acceptați publicarea articolelor doar pentru că sunt "mainstream"?
    Textul doamnei Anda Simion, să-mi fie cu iertare, e de nivelul unei compuneri de clasa a VI-a,
    Faceți, oameni buni, o selecție a textelor si pentru calitatea lor intrinsecă, nu doar pentru că respectă orientarea ideologică a platformei.
    Căci riscați să vă pierdeți cititorii și în ce privește numărul acestora, ce să mai zicem de calitatea lor.
    • Like 2
    • @ Marcel Marginean
      Adică?
      • Like 1
    • @ Marcel Marginean
      E, din contra ... risca cei din strada sa ne piarda pe NOI.
      • Like 0
    • @ Marcel Marginean
      Zau, asa ti se pare? Adica e un articol pueril? Aia care s-au dus sa urle in curtea spitalului au carevasazica dreptate, nu? Iar locul e potrivit pentru proteste, nu-i asa?
      • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult