Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când Parlamentul se unește în prag de alegeri: legea conversiei creditelor în franci elvețieni a trecut cu unanimitate de voturi și merge pe masa președintelui

Creditele în franci elvețieni vor putea fi convertite în lei la cursul de la data încheierii contractului. Legea privind conversia creditelor în franci elvețieni a trecut marți de Camera Deputaților cu 248 de voturi „pentru”. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect de lege. 

În comisiile de specialitate din Parlamemt a fost eliminat plafonul de 250.000 de franci elvețieni, precum și pragul de îndatorare de 50%.

Peste 50.000 de persoane care au credite în franci ar putea beneficia de rate mai mici odată cu adoptarea acestei legi. Legea va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Soldul împrumuturilor în franci elvețieni este de 5,7 miliarde lei, la jumătate faţă de situația din anul 2008. Pentru 24.391 de credite în franci s-a făcut conversie, iar 9.137 au fost restructurate anul trecut şi primele 8 luni din 2016, potrivit datelor Băncii Naționale a României.

Oficialii BNR au explicat că o conversie a împrumuturilor în franci le-ar provoca băncilor pierderi de aproximativ 2,4 miliarde de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult