Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Capul face, capul trage: Efectul Placebo și vaccinarea

vaccinare - sala

Foto: John Marshall Mantel / Zuma Press / Profimedia

La prima doză de vaccin a fost... interesant. Pe principiul culcat bine, sculat mort... M-am vaccinat dimineață, iar restul zilei a decurs normal. Pe seară am început să mă simt un pic ciudat și m-am culcat mai devreme decât în mod normal. Pe la trei sau patru dimineața, m-am trezit brusc, cu febră și frisoane puternice. Tremuram ca Vrancea în '77!

Am luat niște ibuprofen și totul a trecut în jumătate de oră. Nici la a doua și nici la treia doză nu am mai pățit nimic, deși probabilitatea unor astfel de efecte secundare crește după prima doză. Lucru care mă face să mă întreb: febra a fost reală sau ce am simțit a fost doar rezultatul autosugestiei?

De efectul placebo probabil că ați mai auzit. În esență, ce crezi că se va întâmpla îți va influența semnificativ percepția asupra lucrurilor. În bine sau în rău...

Mecanismele care stau la baza acestui efect nu sunt cunoscute cu precizie, căci sunt foarte multe componente care intervin, precum structura genetică sau vârsta - copiii par a fi mult mai susceptibili, de exemplu. Una peste alta, o bună parte dintre noi reacționăm la placebo, într-o măsură mai mare sau mai mică. Acest efect explică, de exemplu, pretinsa eficacitate a rugăciunilor sau a blestemelor. Sau a „medicamentelor" homeopate. Evident, nici rugăciunile, nici blestemele și nici pastiluțele cu zahăr (vândute la un preț de speculă) nu schimbă cu nimic realitatea, dar pot modifica percepția noastră asupra ei.

Dar să ne întoarcem la subiectul principal, vaccinurile. Se face mult tămbălău pe tema efectelor adverse imediat după vaccinare: febră, frisoane, durere de cap, oboseală. Cei din tabăra pro-vaccin se uită la ele ca la un rău necesar, o mică neplăcere care trebuie acceptată pentru a beneficia de protecția oferită împotriva bolilor; ceilalți, anti-vaxxerii, le flutură cu satisfacție ca pretinsă dovadă a „nocivității" tratamentului.

Și acum partea nostimă: un studiu(*) publicat acum două zile, ce a urmărit reacția la vaccinare a unui mare număr de oameni (peste 45 de mii, dintre care jumătate au primit un vaccin anti COViD-19, iar ceilalți, doar un placebo) arată că marea majoritate a „efectelor adverse" se datorează... capului. Bineînțeles, vaccinurile chiar pot să producă febră, frisoane etc.; este o reacție normală a organismului, dar o treime dintre cei care nu au primit vaccinul, ci doar o injecție simplă, cu ser fiziologic, au raportat aceste reacții! Da, un om din trei s-a plâns de problemele create de vaccin, deși nu fusese vaccinat!

Comparația dintre cele două grupuri a arătat că 76% dintre cazurile de „efecte adverse" raportate la prima doză și 52% dintre cele legate de a doua doză nu au nici o legătură cu realitatea. Da, ați citit bine: 76%, adică peste trei sferturi. Trei oameni din patru se plâng de vaccin, doar pentru că sunt convinși că vor păți ceva.

Probabil că ați citit Dune sau ați văzut filmul. „Frica ucide mintea." Așa este, dar pentru frică avem un antidot: educația. Putem să combatem frica dacă știm mai multe despre cum funcționează lumea în realitate, dacă o înțelegem așa cum e ea, nu așa cum ne-o închipuim noi.

Putem să ne luptăm cu frica și putem învinge.

Doar să vrem...

(*) Haas, J. W., Bender, F. L., Ballou, S., Kelley, J. M., Wilhelm, M., Miller, F. G., Rief, W., & Kaptchuk, T. J. (2022). Frequency of Adverse Events in the Placebo Arms of COVID-19 Vaccine Trials: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA network open, 5(1), e2143955. https://doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2021.43955

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • articolul e bun doar ca sufera de aceeasi greseala care se tot repeta de la inceputurile pandemiei: se foloseste logica intr-o discutie cu oameni care refuza aceasta disciplina.

    explicatia asta cu placebo este buna ca exercitiu academic dar nu rezolva absolut nimic. un om care refuza sa se vaccineze porneste de la un set de motive initiale: frica, conspiratia lui gates, am fost sanatos toata viata deci nu am nevoie, soros, microfoane etc. pe urma vine cineva care incearca sa il convinga si incepe sa ii demonteze unul cate unul motivele. te-ai astepta ca la un moment dat omul zice gata! isi ia inima in dinti si se vaccineaza. se intampla uneori asta, dar de cele mai multe ori se observa un alt fenomen: in engleza este moving the goal post. dupa setul initial de motive, vin altele si altele. din ce in ce mai "inteligente". la un moment dat trebuie sa renunti.

    observati urmatoarea situatie: pentru o calatorie in Africa ca sa mergi in safari si sa te pozezi cu leii, trebuie sa faci un tratament destul de dur inainte de calatorie. printre efecte secundare sunt niste ameteli, uneori varsaturi etc. asta o faci cam cu vreo luna inainte de calatorie (nu mai stiu exact ca am investigat asta acum cativa ani). as fi foarte interesat de ce rezulta din intersectia multimii oamenilor care refuza vaccinul covid cu cei care merg la safari in Africa. punem pariu ca intersectia este nenula?

    cazuri ca cel de sus sunt nenumarate dar daca nu sunt observate cu atentie dau nastere disonantei. romania a devenit dintr-o data socata de posibilitatea de a fi obligat sa te vaccinezi ca sa mergi la lucru. ok e ceva nou dar nu e singura "obligatie". sofatul! esti obligat sa ai carnet. altfel te amendeaza, poate faci si puscarie daca faci un accident. ne socheaza? deloc. oare cerinta asta de a avea carnet ca sa conducem masina nu o fi o conspiratie a lui bill gates? soros poate vrea sa vanda mai multe cartonase de plastic, sau poate ne urmaresc miscarile cu carnetul de conducere... nimic? interesant.

    sunt mai multe meserii pentru care trebuie sa te testezi (de tbc, de sifilis si mai stiu eu ce alte chestii mai comune) ca sa poti sa iti faci treaba. pentru alea nu e nici un soc? interesant.

    si ca tot vorbim de conspiratii am si eu o intrebare: daca exista un cabal care urmareste sa ne controleze cu microcipuri, nu era mai usor sa le bage in aspirina? ca din aia luam cu pumnul. sunt oameni care iau una pe zi ca asa au auzit ei ca le face bine, chiar daca nu au o nevoie medicala. sau sa le bage in nurofen, algocalmin, sub forma de alifie in voltaren. de ce naiba s-au concentrat pe vaccinul asta?! alooo! departamentul de brainstorming al gates soros and co. am multe idei pentru urmarit romanii folosind medicamente! poftim? ii urmariti deja dupa ce chestii posteaza pe facebook, instagram, tiktoc si alte retele? ok no problem!
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult