Care-i faza cu partidele politice? Ghidul pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri

Cum se înființează și desființează un partid, care sunt posibilele costuri pentru participarea în alegeri - de la finanțarea campaniei electorale și până la rambursarea cheltuielilor sunt întrebari la care cei interesați pot găsi răspunsuri în „Ghidul pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri”, realizat de reprezentanții câtorva organizații membre ale Campaniei Politica fără Bariere.

Este vorba de Civitas 99, ActiveWatch, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), CeRe și Funky Citizens.

„Posibilitatea înființării unui partid cu numai 3 membri reprezintă, în opinia noastra, unul din cele mai importante aspecte. Reversul medaliei constă în condițiile drastice impuse pentru o participare activă din partea acestora la următoarele scrutine electorale (locale, parlamentare, europarlamentare): numărul excesiv de mare de susținători necesar pentru prezentarea candidaturilor, sau finanțarea prin subvenții de la bugetul de stat în funcție de voturile obținute”, arată organizatorii.

Ghidul a fost realizat în cadrul Campaniei Politică fără Bariere și finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Este vorba de proiectul Dezvoltarea unei coaliții de ONG-uri preocupate de deschiderea competiției/pieței politice, care are ca scop facilitarea înțelegerii noului cadru legislativ rezultat în urma modificării legilor electorale, în 2015.

„Participarea în alegerile locale nu-i așa de simplă cum crede lumea! Trebuie să pui cap la cap o mulțime de prevederi legale, din legi diferite. Partidele nou-înființate, mai ales cele cu proiecte legate strict numai de nivelul administrației locale dintr-o comună sau un județ, au de înfruntat multe piedici, presărate de parlamentari, cu generozitate, printre articolele din 4-5 legi diferite. Constrângerea cea mai dificilă se referă la depunerea de candidaturi în două campanii electorale succesive. În alegerile locale, trebuie să strângi semnături de susținere și să depui liste de candidați în 75 de localități și/sau județe. În alegerile parlamentare, trebuie să strângi semnături de susținere pentru o listă completă de candidați într-un județ (fie pentru Senat, fie pentru Camera Deputaților) sau pentru liste incomplete de candidați în 3 județe”, a declarat Codru Vrabie, activist, trainer și consultant în domeniul bunei guvernări și care lucrează din februarie 2014 cu Asociația Funky Citizens.

Campania Politică fără Bariere a avut o contribuție importantă la modificarea legilor electorale, în 2015. Organizațiile neguvernamentale au obținut legiferarea unor reforme semnificative, cea mai importantă fiind posibilitatea înființării partidelor politice cu numai 3 membri, pe baza dreptului de liberă asociere, consfințit prin art. 40 din Constituție.

Alegeri locale, iunie 2016

Anul electoral 2016 debutează cu alegerile locale, pe 5 iunie, și se încheie cu alegerile parlamentare, cel mai probabil în noiembrie-decembrie.

Ghidul oferă și exemple, unul dintre acestea analizând situația dintr-un oraș ipotetic cu 150.000 de locuitori.

„Alternativ, să ne uităm la un oraș ipotetic cu 150.000 de locuitori, păstrând aceleași proporții: presupunem că există 120.000 de alegători, că 30.000 dintre ei sunt plecați și nu vor participa în alegerile locale din iunie, iar prezența la vot este tot de 50%, ceea ce înseamnă că se poate conta pe circa 45.000 de voturi valabil exprimate. Pentru că în acest oraș sunt 23 de consilieri locali, acum coeficientul electoral estimat se ridică la 1.957 de voturi pentru alegerea unui consilier. Pragul electoral de 5%, dacă partidul dumneavoastră candidează singur, înseamnă 2.250 de voturi; pragul electoral de 8%, dacă veți candida într-o alianță, înseamnă 3.600 de voturi. Spre deosebire de cazul alăturat, al comunei, aveți nevoie să vă schimbați strategia în campania electorală, pentru a depăși pragul electoral, care este mai mare decât coeficientul electoral. În acest caz, pentru a depune lista de candidați, veți avea nevoie de 1.200 de susținători, ceea ce nu e suficient pentru a câștiga nici măcar un loc de consilier local. Totuși, dacă veți reuși să strângeți suficiente voturi pentru a trece pragul electoral corespunzător alianței, e posibil să câștigați chiar 2 locuri (numai 9%) din cele 23 de consilieri locali”, se arată în Ghid.

Sunt trecute în revistă o serie de constrângeri legale și posibile soluții pentru problemele care ar putea afecta activitatea unui partid politic: pericolul radierii și posibila soluție a alianțelor electorale, listele de candidați și listele de susținători, pragul electoral și coeficientul electoral, respectiv reprezentanții și delegații partidului/alianței în birourile electorale și în secțiile de votare. Chestiunile privind finanțarea partidului și a campaniei electorale sunt discutate într-un capitol separat.

Conexiunile cu alegerile parlamentare sunt discutate într-o altă secțiune a Ghidului.

Finanțarea campaniilor electorale

Pentru partidele nou-înființate, campaniile electorale din 2016 vor reprezenta primul mare efort financiar. Bugetul de cheltuit în timpul campaniei electorale se constituie prin contribuții ale candidaților, partidelor sau alianțelor, prin mandatarii lor financiari. Sumele de bani se depun în conturi bancare, la nivelul fiecărui județ în care candidează formațiunea politică, respectiv la nivel central.

Una dintre concluziile autorilor ghidului la acest capitol este că cel mai „ieftin” pentru susținători ar fi să sprijine financiar candidații de consilieri locali de la orașe și municipii (5-6 lei/susținător), ori candidații de primar general de la București și cei de primari din aceleași municipii (9-11 lei/susținător). „Investițiile” pentru susținerea candidaților de consilieri județeni sunt cele mai „scumpe” (57 de lei/susținător), fiind urmate îndeaproape de candidații pentru consilieri comunali, municipali (în reședințele de județ) sau ai sectoarelor din București (53 până la 50 de lei/susținător), se arată în Ghid.

Documentul atrage atenția că majoritatea surselor de venit ale partidelor politice sunt plafonate, după cum se poate vedea într-o multitudine de prevederi ale Legii 334/2006. Operațiunile de plăți și încasări ale partidelor politice se fac prin conturi bancare tocmai pentru a preveni finanțarea ilegală sau chiar infracțiunile de spălare de bani.

„Exemplu: Pornind de la premisa că o persoană are nevoie de venituri pentru un trai decent, Codul de procedură civilă stabilește (art. 729, alin. 1, lit. b) că maximum ⅓ din veniturile bănești pot fi urmărite și executate pentru plata datoriilor. Cotizațiile sau donațiile nu sunt chiar datorii, dar orice efort financiar mai mare de ⅓ din venituri este nerealist, mai ales dacă ne referim la salariul minim brut pe țară, care este în valoare de 1.050 de lei/lună (art. 1, alin. 2 din HG 1091/2014). Astfel, dacă o persoană are venituri la nivelul salariului minim (sau chiar mai mici, dacă este pensionar ori șomer) și, cu toate astea, își permite să-i plătească partidului, într-un an, mai mult de 4.200 de lei, ar trebui să vă puneți întrebări serioase cu privire la proveniența banilor, chiar dacă persoana are dreptul să cotizeze până la 50.400 de lei/an (art. 5, alin. 3 din Legea 334) și/sau să doneze până la 210.000 de lei/an (art. 6, alin. 2 din aceeași lege)”.

Cei interesați mai pot găsi în Ghidul realizat în cadrul Campaniei Politică fără Bariere și informații privind rambursarea cheltuielilor din campania electorală, subvențiile de la stat, precum și înființarea și desființarea unui partid politic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp