Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc

Discursul academicianului Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Universității Babeș - Bolyai din Cluj, m-a descumpănit. Nu m-a șocat, pentru că e greu să fiu atât de neplăcut surprins în țara în care larvele umblă pe pacienții internați în spital, primarii prinși cu șpaga în mână sunt votați din închisoare sau diverși condamnați penal definitiv se bat pe funcții. Vorbele domniei sale au fost rostite la deschiderea primului Congres Național al Istoricilor Români, care are loc la Cluj-Napoca. Celor care sunteți curioși să aflați tot ce a spus rectorul, vă recomand să citiți aici cuvântarea integrală. E bine să o parcurgeți pe îndelete, pentru a vedea dacă vorbele sale au fost scoase dintr-un context în care ar fi avut cu totul și cu totul alt înțeles decât cel dat de presă.

Nu ideile însăilate în vorbele cu pricina mă zăpăcesc, ci mai curând atitudinea academicianului și pasajele din care reiese că enunțurile domniei sale sunt valide și au valoare de adevăr absolut. Sunt dincolo de orice tentativă de relativizare, nimic nu ar putea să le arunce în categoria enunțurilor false, parțial false sau parțial adevărate. O atitudine care se îndepărtează de profesia pe care o presupune cercetarea științifică și găsirea adevărului (în cazul domniei sale, adevărul istoric). Academicianul Pop se avântă într-o bătălie inegală cu tehnologia, pe care o pierde înainte de a porni la luptă. Și- din păcate- dă dovada unei dezarmante necunoașteri a generației pe care o are în bănci, la școală.

Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme este crearea de mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc!”- acesta este pasajul care a stârnit cele mai multe discuții pe ... Facebook. 

Oare de unde o ști domnul rector Ioan-Aurel Pop că se urmărește crearea unor mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot sau prin alte mijloace? La un seminar la care academicianul ar emite un enunț ca acesta, orice student mai destoinic ar putea să-i dea șah cu o singură temă de gândire: cine sunt mai greu de manipulat la vot? Persoanele din zonele extrem de sărace, dependente de ajutoare sociale și de alcool pe datorie, fără acces la informație, sau niște tineri despre care spune că sunt lipsiți de cultură generală, care dau un google și-i citesc programul electoral unui candidat?

Eu sunt generația Facebook, Google, SMS sau toate la un loc. Recunosc faptul că găsesc foarte la îndemână să aflu printre primii că a fost cutremur de peste 6 pe Richter în Italia, sau că Donald Trump a mai căzut niște procente în sondaje. Când decid să plec în vacanță, mă folosesc intens de TripAdvisor și nu numai, iar când am nevoie de medic, caut tot ce s-a scris despre el și clinica la care lucrează. Probabil că aceste deprinderi pe care le am și pe care le folosesc pe rețelele de socializare și motoarele de căutare mă așază în categoria oamenilor capabili să rezolve doar probleme limitate, așa cum presupune academicianul Pop. Probabil că nu am nici capacitatea de comparare și iau decizii în necunoștință de cauză. 

Multe din ideile expuse în discurs de rectorului Ioan-Aurel Pop, pare-se în calitate de deținător absolut al adevărului istoric, nu au nuanțe, iar asta e trist pentru mediul academic al cărui membru este. 

Sunt oameni, în general, inteligenți, dar cu inteligența canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, amețită, adormită, fără nerv și fără voință. Aici nu este vorba despre conflictul dintre generații, nici despre mitul vârstei de aur, nici despre nostalgia tinereții, ci de realism. Am fost avertizați demult că „somnul rațiunii naște monștri”. Nu demult, am văzut ciocane distrugând statui mesopotamiene sau bombe nimicind Palmyra! Ar fi bine să veghem cu toții ca toate admirabilele descoperiri și invenții ale lumii contemporane să servească omului creativ și creator, omului cercetător și omului moral, nu omului-robot, distorsionat și manipulat”, spune Ioan-Aurel Pop în alt fragment al discursului domniei sale. 

La același seminar pe care l-am imaginat mai sus, alt student, tot din generația google, ar putea să-l întrebe pe domnul profesor dacă este sigur că indivizii care distrugeau minunile de la Palmyra cu ciocanul or fi având cont de Google+ sau Twitter. Sau dacă or fi aflat, pe undeva, pe aceste rețele sociale, că trebuie să radă din temelii vestitul templu. Ori alt student ar putea să-l întrebe dacă nu cumva biblioteca din Alexandria- despre care se spune că ajunsese la peste 700.000 de volume pe timpul lui Cesar- a fost distrusă parțial de creștini în secolul 3 AD, după ce au fost manipulați pe Google sau Facebook, de către Theodosius. Nenorocirea e posibil să fi avut ca scânteie postarea împăratului de pe Instagram, cum că religiile păgâne au fost scoase în afara legii (n.a. recunosc, numărul de cărți despre care se spune că ar fi fost adăpostite în biblioteca din Alexandria l-am luat după o consultare a mai multor website-uri de profil și a paginii wikipedia). Cât despre manipulare, s-a scris mult, inclusiv lucrări științifice, căci tehnica nu există de azi sau ieri în istoria omenirii, iar modalitățile și mediile de propagare evoluează și se rafinează.

Iată un pasaj scăpat malaxorului online, care a criticat bucăți din discursul rectorului: Astăzi se tinde spre înlocuirea din sistemul de educație primară și secundară a disciplinelor școlare consacrate și care și-au dat măsura valorii lor în societate (istorie, geografie, botanică, zoologie, anatomie, limbi clasice etc.) prin conținuturi (necesare, fără îndoială) botezate „discipline școlare” („educație pentru drepturile copilului”, „educație antreprenorială”, „educație sexuală”, „educație rutieră”, „educație juridică” etc.). Toate aceste teme din a doua categorie sunt subiecte de cunoaștere de neînlocuit în lumea contemporană, dar ele nu sunt discipline care să trebuiască apreciate de sine stătător și finalizate prin medii școlare! Sau ar putea să fie, la rigoare, dar nu prin eliminarea celorlalte! Învățând istorie, elevul află despre lumi și compară, face cunoștință cu primele legi, constituții, culte religioase, află ce sunt stilurile arhitectonice, deosebește o simfonie de un concert, distinge valorile antice, medievale, moderne, află cum s-au purtat războaie în numele dragostei, al credinței și al bisericii, al libertății, egalității și democrației etc., poate prețui dialogul și informarea, poate evalua răsturnarea ordinii nedrepte dintr-o societate etc. Istoria, ca și alte discipline „învechite” promovau, pe lângă fapte, valori morale, artistice, umane, idei fundamentale generale, strategii de viață; noile „discipline” propuse răspândesc metode și tehnici limitate, cunoștințe de nișă, care se pot învăța de către un om cu inteligență medie în timpul liber sau în cadrul orelor de dirigenție sau prin prisma dexterităților școlare”.

Adaptarea perpetuă la lumea contemporană e una din marile calități ale marilor școli. Iar academicianul nostru - care, culmea, este rectorul uneia dintre puținele universități din România prezentă în topul instituțiilor de acest fel din lume- pare să fi rămas niște decenii în urmă. 

Fac parte din generația Google, Facebook, SMS sau toate la un loc care am învățat limbi clasice (latina) din clasa a cincea până în clasa a XII-a. Dacă ar fi să ne luăm după numărul de ore, ar trebui să vorbim latina ca pe a doua limbă acasă, în familie. Sau poate- de ce nu- atunci când mergem la bancă, să ne întrebe funcționarul dacă dorim un exemplar al contractului în latină. „Ce profil ați absolvit? Uman”. „A! Super, ați avut 3 ore pe săptămână, doriți să semnați exemplarul scris în latină?”. Un dialog imposibil în realitate, întrucât învățarea limbii latine e o mare lecție de impostură națională, probabil că un studiu ar scoate la iveală că nimeni nu mai știe nimic din ce ar fi trebuit să acumuleze.

Dincolo de glumă, i-am apreciat tot timpul pe cei pasionați să învețe limbi străine sau clasice, în general, iar despre latină cred că e un exercițiu bun în primul rând de gramatică. Pentru că dacă înveți să împarți sintactic o frază în latină, să o faci în română e o joacă. Ce ne facem, însă, când noile „discipline” propuse care răspândesc metode și tehnici limitate, cunoștințe de nișă, așa cum spune academicianul Ioan-Aurel Pop, nu intră la timp în programa noastră școlară contemporană? Am putea semna contractul de credit în latină dar nu știm ce înseamnă DAE. 90% din români nu știau în 2008 ce înseamnă Dobânda Anuală Efectivă. Au învățat-o pe pielea lor, când a venit criza și s-a lăsat cu case pierdute, credite neplătite și chiar sinucideri din cauza datoriilor. Educația financiară sau educația antreprenorială în școli este necesară pentru că România are cel mai scăzut grad de alfabetizare financiară din Europa. Cât despre educația sexuală în școli, domnul rector al Universității din Cluj ar trebui să afle că România e în topul țărilor cu rate înalte de sarcină în rândul adolescentelor sub 15 ani. În 2014, ONU a cerut Guvernului României o strategie care să tempereze fenomenul.

În cercetările științifice de orice fel despre Google, Facebook, Twitter, Whatsup, Instagram, autorii au obligația profesională de a încearca să evalueze care este balanța între dezavantaje și beneficii. Dincolo de timpul petrecut being connected, trecând peste pagubele uriașe provocate de Facebook și Google publisher-ilor la nivel mondial prin faptul că nu produc conținut dar vând spații publicitare extrem de ieftin sau informațiilor incerte care circulă pe anumite medii, beneficiile aduse de tehnologizare și democratizarea accesului la informație sunt infinite. 

Oare cum ar putea un copil sărac din Vaslui, dar cu o conexiune stabilă la internet, să evadeze din satul său- în timp ce părinții stau la cârciumă să bea ajutoarele sociale- în muzeul virtual care o adăpostește pe Gioconda, dacă nu folosind Google Art Project

Cât de la îndemână îi este unui tânăr care vine din Brașov, prima dată student la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj, să ajungă la rectorat, descurcându-se doar cu Google maps și un smartphone? Sau cum ai putea primi de veste în câteva minute de la prietenii tăi aflați într-un oraș în care a avut loc un atentat că sunt sănătoși, dacă Facebook nu ar fi inventat funcția Saftey-Check

The information revolution has further empowered individuals by handing them the technology to compete against huge organizations: hackers vs. corporations, bloggers vs. newspapers, terrorists vs. nation-states, YouTube directors vs. studios, app-makers vs. entire industries. Millennials don’t need us. That’s why we’re scared of them” (Revoluția informatiei le-a dat puterea indivizilor punându-le la dispoziție tehnologia, ca să intre în competiție cu organizațiile imense: hackerii împotriva corporațiilor, bloggerii împotriva marilor publicații, teroristii împotriva entităților non-states, regizorii clipurilor de pe Youtube împotriva studiourilor renumite, programatorii de aplicații împotriva întregii industrii de profil. Milenarii nu au nevoie de noi, de asta ne este frică de ei)- scrie Joel Stain într-o analiză care a fost coperta revistei Time în mai 2013.  

În ce privește viziunea apocaliptică despre minți malefice care ne vor răul, poate nu ar fi o idee neinspirată ca profesorii noștri să studieze prezența marilor universități în mediul online și pe rețelele de socializare. Pentru că lupta acestui secol nu este despre cum să te bați cu tehnologia și noile relații sociale, ci cum să inovezi sau măcar cum te faci auzit acolo unde sunt oamenii care ar putea capta și deveni emițătorul mesajului tău. Marea provocare- în aceste momente de tensiuni vecine cu războaiele- este despre cum să nu repetăm istoria cu toate greșelile sale, iar un nou eventual conflict să nu atragă după sine barbariile petrecute în al doilea Război Mondial, cu lagăre, deportări și asasinate în masă pe considerente de rasă sau popor. 

Și- ne place sau ba, inclusiv domnului academician Ioan- Aurel Pop, meseria de dascăl a evoluat la a oferi elevilor sau studenților deprinderlle și instrumentele spre a face comparație, conexiuni și găsi drumul cel mai scurt spre soluție. Profesorii ar trebui să-i învețe pe cei tineri cum să nu pice victime tentativelor de manipulare, cum și unde să caute informația. Căci astăzi, totul se mută în cloud, inclusiv istoria.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excelent articol!
    • Like 0
  • Suntem si tara a carui presedinte este un LACOM dovedit ca atare de 4 instante - cate 2 pt fiecare dosar piedut de Iohannis - dar culmea , el e singurul penal (ma rog , civil ) admirat si sustinut de populimea de pe Fb si nu numai ! Rezulta ca de fapt suntem Raiul IPOCRITILOR ! :) Practic suntem intr-un razboi civil pe baza de politica in care se strecoara tantari si se inghit camile , se vand si se cumpara suflete si constiinte pt supravietuire (beneficii ascunse: insolvente ,ietrtari de datorii, finantari oculte ale media..) dar si pt vizibilitate si intaietate sau acces la functii numite !
    • Like 0
  • Perfect de acord cu autorul acestui articol! Daca folosesc des un smartphone nu inseamna ca nu am capacitatea de a compara sau lua decizii, de fapt, tehnologia ma ajuta foarte mult sa fac asta! Cine e incult si needucat ramane asa si fara telefon sau internet, e evident ca nu exista o relatie de cauzalitate. Si cum e posibil ca un rector sa spuna ca nu avem nevoie de "educație pentru drepturile copilului”, „educație antreprenorială”, „educație sexuală”, „educație rutieră” sau „educație juridică” in scoala? Cum sa spui ca aceste lucruri "se pot învăța de către un om cu inteligență medie în timpul liber sau în cadrul orelor de dirigenție sau prin prisma dexterităților școlare”? Adultii cu inteligenta medie care s-au pacalit cu creditele de la banca si care si-au pierdut casele de ce nu au invatat in timpul lor liber aceste lucruri? Pai de ce ne mai trimitem copii la scoala daca pot invata in timpul lor liber toate aceste lucruri? Ca pot sa invat geografie si de acasa. Domnul academician, paradoxal, avand in vedere ca e profesor, subestimeaza enorm rolul scolii in viata noastra. Si de unde concluzia ca aceste materii noi vor inlocui orele de istorie, geografie etc? Ce isterie s-a nascut chiar si in randul academicienilor, este atat de rusinos, in ce hal s-a ajuns. Ma astept ca un om oarecare fara "inteligenta medie" sa spuna asa ceva sau un politician, dar un rector?! Desigur, multi nu il vor asculta, mai ales generatia Facebook etc, dar multi care sunt de acord cu dumnealui sunt profesori, unii chiar tineri, ceea ce este ingrijorator.
    • Like 0
    • @ Mihaela Misha
      Nu credeți că totuși acești Academicieni sunt niște oameni care și-au demonstrat capacitățiile intelectuale și profunzimea gândirii critice, de aceea socotesc că nu e normal ca noi cei mai slab pregătiți și cu o inteligență inferioară să le spunem cum e corect să gândească ???!!!, în nici un caz nu avem competența de a evalua capacitățile intelectuale sau valoarea și utilitatea ideilor acestora. Păcat că democrația este prost înțeleasă, o societate fără elite***este doar o turmă de oi în derivă.
      • Like 1
    • @ Cristian Bale
      O societate fara elite este doar o turma de oi in deriva. Non multa, sed multum!
      • Like 0
  • Pai da?! :)
    • Like 0
  • Trist, totdeauna când cineva are curajul să spună adevărul 100 de ignoranți sau cointeresați îl atacă. Scoala formală are sarcina de a forma minți capabile de a lucra cu concepte abstracte și de a dezvolta indivizi care să stăpânească și să utilizeze toate mecanismele cognitive superioare, nu să formeze cetățeni model(ceruți de stat), educația sexuală și morală ar trebui făcută de familie iar cea atrepronială doar în liceu(oricum mai devreme nu are nici un efect de masă). E foarte trist dacă nici măcar pe Academicienii nu îi respectăm și ne permitem să le bagdelizăm discursurile, probabil că după părerea acestor ignoranți ar trebui să ne orientăm în viată după vedetele momentului și să ne facem codul valoric după modele precum Madona, Lady GaGa, Dr. Ponta, etc. !!!
    • Like 0
    • @ Cristian Bale
      Nu se doreste acest a forma acele mintii capabile ,in alte tarii sant programe in care copii inca de mici sant pregatiti pentru a isi cunoaste mintea a isi cunoaste emotiile si lucra cu ele ,santem fiinte rationale si emotive ,sant programe conduse de doctorii in neurologie si psihologie si implementate in scolii ,de foarte mult timp ,formeaza tinerii dezvoltand capacitatea de control a emotiilor ,pozitive sau negative,controlul asupra mintii ,si dezvolta si creativitatea copiilor pentru a recunoaste starile emotive prin care trec si lucra cu mintea pentru a controla aceste starii .Prin aceste programe se urmareste in viitor, scaderea violentei verbale,fizice ,si ca omul sa nu traiasca intro lume a iluziei creata cu scop de a manipula mase sociale ,sa traiasca timpul prezent .Nu cred ca la noi se doreste ,ca totii oamenii sa separe o realitate fabricata cu scop de a le tine mintea captiva .Foarte putini oamenii sant pregatiti pentru acest lucru ,sant operatorii socialii ,nu pot numi functii care lucreaza pentru diferite servicii ,din aparatele de conducere a unui stat .
      • Like 0
    • @ Cristian Bale
      Sunt de acord ca educatia antreprenoriala ar trebui facuta in liceu sau si in liceu. Si eu am facut materia asta in liceu, din pacate predata cam prost, poate ar ajuta sa vina niste atrepenori adevarati sa prezinte ceva la ora asta, ca majoritatea profesorilor nu sunt antreprenori. Insa nu sunt deloc de acord ca educatia sexuala trebuie facuta doar de familie. Ce faci cu familiile care isi neglijeaza copiii, parinti betivi, indiferenti sau extrem de nepriceputi la a comunica cu copiii lor, mai ales pe astfel de subiecte? Sunt atat de multe cazuri de genul acesta incat e ridicol sa credem ca vor rezolva ei problema. Un profesor are mai multe sanse sa stie sa comunice cu elevii sai. Sigur, parintii trebuie incurajati sa nu se distanteze de copiii lor, dar nu putem sa ne bazam doar pe ei, altfel nu ar mai merge nimeni la scoala.
      • Like 0
    • @ Mihaela Misha
      Eu cred că totuși problemele legate de sexualitate sunt probleme intime care nu pot fi discutate în fața clasei, pentru a discuta astfel de probleme este nevoie de o conexiune mai profună între cele două persoane, dvs credeți că vreun profesor a reușit vreodată să se apropie sufletește de toți elevii lui la fel cum părinții acestora erau ???, nu este imposibil, de aceea consider că această educație trebuie făcută de cei apropiați. Pentru familiile de bețivi(etc), există posibilitatea decăderii din drepturile părintești a acestora și încredințarea managementului educațional a minorilor către anumiți tutori care cu timpul pot devenii destul de apropiați pentru a discuta astfel de probleme. Cea mai mare problemă a școlii românești este lipsa legăturii dintre cunoștințele teoretice cu cele practice, degeaba înveți copilul teorie dacă nu îl ajuți să dezvolte abilități practice pe baza teoriilor, în acest fel se dezvoltă doar abilitatea de memorare, nimic altceva. Cum credeți că ar fi posibil să se predea sexualitatea în școli pe baza unor metode practice. !!!
      • Like 0
    • @ Papillon Addy
      Nici un stat din lume nu are intenția de a dezvolta indivizi superdotații, părinții care își doresc ca copii lor să facă parte din elite se îndreaptă spre școlile de excelență oriunde în lume. Ceea ce ați citit despre programele mai sus menționate probabil au fost informații incomplete sau nu ați citit tot, dar astfel de programe nu se implementează gratuit în nici o țară după câte cunosc eu, aceste programe beneficiază de anumite granturi de cercetare în scopul studiului social. Nu uitați !!!, dacă vreți ca copii dvs să vă ducă mai departe valorile și tradițiile familiare nu așteptați ca statul să îi educe, educația se face în primul rând în familie, statul are mai mare nevoie de muncitori bine pregătiți decât de mari gânditori, părinților nu le este totuna ce va deveni copilul lor. Nu uitați !!! un copil e rezultanta dintre factorii genetici(de la părinți) și factorii de mediu(care vin în primul rând din mediul proxim/familie), dacă lași societatea să devină mediul proxim pentru copilul tău atunci acesta se va asemăna mai mult cu societatea(Facebook, modele show-biz, etc) decât cu familia de proveniență. Nu blamați societatea pentru comoditatea și lipsa de implicare a părinților.
      • Like 0
    • @ Cristian Bale
      Nu stiu pana la ce nivel ati urmat dvs scoala formala, dar eu am facut-o pana la nivel de master in sistemul cu cinci ani pentru obtinerea licentei. Una din problemele cu care m-am confruntat la examenul de diploma, atat eu cat si colegii mei, a fost ca mecanica fluidelor la profilul nostru de inginerie chimica a fost predata de rectorul de la aeronave. Din pacate aerul si apa difera ca fluide, deci nu ne-a ajutat cu absolut nimic aceasta educatie cognitiva, ca s-o intitulez asa. De ce s-a ajuns aici? Deoarece domnul rector era membru fondator al Departamentului de Stiinte Ingineresti in Limbi Straine, unde studiam, si in semn de respect trebuia sa i se dea si lui un curs sa predea. Aeronavele nu erau incluse in acest departament, asa ca a fost sacrificat acest curs. Daca dansul era un om orientat catre o scoala de calitate l-ar fi refuzat. Ca sa nu mai vorbim ca de fapt s-a prezentat la un sfert din cursuri.
      Din pacate scoala creaza si multe materii pentru a satisface orgoliile unor profesori, nu pentru a deschide mintea elevilor. Am ales exemplul acestui curs tocmai pentru ca vorbim de un profesor universitar, dar de-a lungul timpului am vazut multi profesori care au facut ca el, pentru care catedra e doar o masa si predatul doar o meserie. Norma de predare a unui profesor este de 18 ore pe saptamana, dupa care in restul timpului ar trebui sa se documenteze pentru predare. Cati dintre ei o fac? Cati dintre noi iesim din scoala si folosim cunostintele de acolo cand ne angajam? Putini, deoarece predarea este abstracta si nu se bazeaza pe lucrurile reale. Doresti sa arati raul facut de un smartphone? Introdu-l in cursul tau, adu-ti argumentele. Nu-l introdu intr-un discurs la o conferinta, insinuand ca exista o elita superioara care intelege fenomenul si ar trebui cu de-a sila sa-l impuna maselor. Educatia actuala militeaza pentru a explica copiilor de mici lumea inconjuratoare, dar nu pentru a explica adultilor. Crestem copii cu personalitate ca sa-i aruncam in valtoarea unei lumi, unde nu li se va permite sa se exprime?
      Si daca tot ati vorbit de Dr. Ponta, cine ne ofera garantia ca si celelalte titluri de doctori sunt mai reale? De ce n-ar fi plagiate si cele ale academicienilor? Pentru ca pana la urma si in cazul lui Ponta s-a urmat procedura. Nu si-a eliberat el titlul, i l-a dat o comisie. Personal nu-l cred pe Ponta in stare sa ia un doctorat pentru ca se vede dupa cum vorbeste, dar cred ca ar trebui utiluzata aceeasi unitate de masura pentru toti, si in primul rand pentru comisia care i-a dat diploma. Deci, da, tocmai in aceste conditii lumea nu are cum sa-i mai priveasca pe academicieni ca pe o elita superioara, cand ei se poarta ca niste mercenari, vanzandu-se cui da mai mult.
      • Like 0
    • @ Roxana Teodoru
      Si eu am urmat școala formală mai sus de master, dar din primul contact cu fiecare profesor puteam să știu dacă acel profesor merită urmat sau apreciat. Cum am spus și înainte, cea mai mare problemă a scolii formale din România este lipsa corelării cunoștințelor teoretice cu cele practice. Să știți că există și în România facultăți care și-au modernizat programa de studiu în această direcție, la unul din programele de master pe care le-am urmat(doar unii profesori) au urmărit dobândirea unor abilități necesare în profesie prin cursurile teoretice, respectiv notarea se făcea exclusiv pe baza unui proiect practic stabilit la începutul cursului, având libertatea deplină a alege echipa și tema( temă legată de tematica cursului), însă pentru realizarea acestuia erau necesare toate cunoștințele teoretice din curs plus multă informație informală din partea profesorului pentru indicarea surselor alternative necesare. Faptul că anumiți profesori nu merită acest titlu!!!, este adevărat, dar să știți că este și vina noastră că îi acceptăm și suntem obedienți sistemului. Acest sistem se schimbă prin demersuri legale nu prin comentarii aiurea și bagatelizarea unor discursuri care nu ne convin personal, deși dacă acestea ar fi analizate rațional nu avem cum să nu le dăm dreptate. Să știți că am cunoscut destui universitari demni de tot respectul, iar ca un indiciu de identificare a veritabililor profesorii(ale căror idei sunt demne de luat în considerare) este exact acest fel de a avea curajul unor păreri proprii, contra sistemului și a maselor(care sunt totdeauna mediocre), elitele intelectuale au incomodat mulțimea din totdeauna, orice regim totalitar a început prin anihilarea acestora. Ca un ultim punct, eu personal mă aplec cu interes mai repede în fața unei analize făcută de un Academician decât în fața unui jurnalist sau unui comentator anonim, pentru a devenii ACADEMICIAN trebuie să ai un intelect superior și trebuie să îți dovedești capacitățile în fața profesioniștilor nu în fața masei de consumatori.
      • Like 0
  • Bravo!
    • Like 0
  • Stefania check icon
    Felicitari! Nu se intelege in Romania ca viitorul a sosit deja si nu trebuie sa-l mai asteptam! Acesta este viitorul, cu un "click" sau un "touch" se va face totul.Totul se va informatiza! Asa cum era de asteptat, in loc sa punem mana si sa ne dezvoltam astfel incat sa reducem decalajul dintre noi si occident, noi luam in brate negarea (care este a doua natura a unora dintre romani). Scoala ar fi trebuit sa fie prima care sa se alinieze acestor cerinte, dar bineinteles ca la noi nu se poate! Romania este in "epoca de piatra a informatizarii" din cauza unora care nu se pot debarasa de ochelarii de cal pe care-i poarta!
    • Like 3
  • Bun raspuns, la obiect, cu argumente. Probabil nu va primi raspuns. Si n-am putut sa nu raspund. Discursul e trist cand vine din partea unui academician. Osificat in nisa unui timp apus, in care informatia era atributul unor elite. Daca ar tine un asemenea discurs la TED, ar provoca hohote de ras. Dar ce vrem, d academician n-a trait in Silicon Valley, a fost probabil pioner si UTC-ist..., apartine timpului si locului domniei sale, unde, iata, e apreciat. Dar cum sa imbratisezi teoria conspiratiei, sa afirmi ca se fac demersuri insistente de creare de roboți umani? Oare istoricul a devenit fara stire omul nou al societatii multilateral dezvoltate? D. academician imi aduce aminte de filmul "Les Invasions Barbares" (2007). Profesorul Rémy isi intreaba fiul Sébastien: in fond tu cu ce te ocupi in viata? Iate argumentul ca asistam, iata, la o ciocnire de generatii si nu-i deloc surprinzator.
    • Like 3
    • @ Lazarescu Marian
      check icon
      Dar "Idiocracy" ( 2006) l-ai vazut?
      • Like 0
  • P.S. Ca un exercitiu de cultura, v-as sugera sa aruncati o privire asupra operei lui Goya "somnul ratiunii naste monstrii", la care face referire domnul profesor. Tabloul in sine este reprezentarea unui personaj, care doarme cu capul pe birou, intr-o pozitie chinuita in timp ce in spatele lui fundalul este populat de animale fantamasgorice, tip pisici uriase si lilieci cu fata umana. Dar toate aceste personaje nu il pot atinge pe eroul nostru, ele sunt intr-un plan separat. Daca ar fi sa-mi imaginez o continuare la tablou as spune ca eroul va cadea de pe scaun, se va trezi, va intelege ca totul a fost un vis, dar pentru el acest moment de veghe intre somn si realitate, este crucial pentru ca i-a materializat temerile si acum stie cum sa le evite. Din pacate Goya a fost un intelectual usor pervertit si a trecut usor de la o politica la alta, doar pentru a supravietui. Iar desenul lui nu este decat o exprimare a neputintei sau o reprezentare grafica a conceptului ca filosofii antici filosofau relaxati la orizontala, iar cei occidentali chinuiti pe scaun. Imi pare rau pentru domnul profesor si frustrarile dumnealui, si ii pot intelege punctul de vedere, dar am senzatia ca a aruncat doar o sintagma bine-cunoscuta pentru a face impresie. Din pacate, ea se refera la o opera de arta cu foarte multe valente, si poate ar trebui sa explice ce a vrut sa spuna. Pentru ca tehnologia a nascut in mod egal si bine si rau. Ambivalenta e natura noastra si daca nu suntem ajutati sa o intelegem de mici se poate ajunge la derapaje, si monstrii te vor distruge. Iar utilizarea de sintagme ultracunoscute pentru a exprima idei vagi nu cred ca duce la formarea de persoane ferme si decise. Cand Goya a desenat acest tablou s-a gandit mai putin la umanitate si mai mult la individ. Sa ne aducem aminte ca el a trait pe viu un razboi si daca vom analiza opera lui vom vedea ca el a fost mai putin preocupat de simbolurile lumesti si mai mult de lumea interioara, spirituala. Inteleg ca discursul era cu ocazia unui congres de istorie, dar tocmai in acest sens ii sugerez sa caute pe google sau in ziare sa vada si cati morti au fost la Palmyra, oameni care poate ar fi creat daca ar fi trait cine stie ce opera care ar fi entuziasmat omenirea. Vrea sa lupte cu tehnologia? Sa-i contrapuna umanitatea, nu pietrele, pentru ca si cladirile cad daca nu sunt ingrijite de oameni. Pentru mine Palmyra a fost locul unde au omorat oameni in numele unor ruine. Cand imi las creierul sa vegheze inteleg ce monstrii se pot naste din asemenea simboluri. Eu, cea neputincioasa, nasc monstrii, care nu sunt decat ideile si gandurile mele de neputinta. Pentru ca cei care au distrus Palmyra au fost tot timpul treji si deloc rationali. Pietrele se pot reface oamenii nu. Si ca un admirator al lui Goya mi-as dori ca lumea sa ii inteleaga mai bine operele inainte sa le trivializeze.
    • Like 3
    • @ Roxana Teodoru
      check icon
      Roxana, sunt 99% de acord cu tine ( totusi, ma enerveaza enorm ca gramatica nu e stapanita la fel de bine ca retorica : monstri - in text trebuie sa apara nearticulat; altfel intelegem altceva; Vezi unde "batea" probabil academicianul. Daca e informatia "pe net" nu inseamna ca o si stapanim)
      • Like 2
    • @
      Din pacate nu netul este aici de vina. Am studiat profil real si atat era norma la gramatica pana in 2000. Acum recunosc ca nici faptul ca scriu folosind telefonul nu ajuta, dar momentan timpul meu este prost gestionat. Dar tin cont de observatie. Multumesc!
      • Like 1
    • @ Roxana Teodoru
      check icon
      No problemo; Am observat asta la majoritatea; Nu mai stie ( sau poate "stiie" :-) ) lumea cum se scrie corect; Si- intr-adevar nu netul e de vina ( mai ales ca e pliin de greseeli; Vezi si "burtierele" de la TV- orice program; As jigni varza ( care e o leguma numa` buna pentru slabit) sa spun ca toata presa e varza;
      Poate si acolo "batea" academicianul.
      Cele bune!
      • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult